Life in Korea

capitolul 14

Fata se intoarse catre el, privindu-l cu ochi mari. Nu avu timp insa sa reactioneze deoarece roller coasterul isi incepu cursa nebuneasca si incepura amandoi sa tipe. La sfarsitul cursei Junmyeon statea in scaun cu ochii inchisi, iar Miyoung il lua de mana incet, si ii spuse ca putea deschide ochii pentru ca ajunsera la final, si trebuiau sa coboare. Coborara din trenulet, si fata il impinse catre o banca.

- Dragul meu, te simti bine? il intreba ea ingrijorata. Doamne, tie chiar iti era frica de asta, de ce nu mi-ai spus asa? continua sarutandu-i fruntea suav. Iarta-ma, nu trebuia sa te fortez sa te urci.
- Ma simt bine iubito, stai linistita. Doar sunt putin ametit, insa o sa imi treaca repede.
- Te iubesc! ii sopti ea din nou, imbratisandu-l cu putere.
- Si eu! Acum raspunde-mi la intrebare, zise el ridicandu-se in picioare si uitandu-se in ochii ei.
- C-ce? inlemni ea, aducandu-si aminte ce o intrebase inainte ca roller coasterul sa isi inceapa cursa.

Era convinsa ca nu auzise bine intrebarea. Nu era posibil ca el sa o fi intrebat daca vroia sa fie sotia lui. Pur si simplu nu era posibil. Vru sa deschida gura sa il intrebe la ce anume se referea, insa vocea ii pieri de tot deoarece baiatul se aseza in genunchi in fata ei, si scoase o cutiuta mica din buzunar.
- Am vorbit serios iubito. Chiar vreau sa te casatoresti cu mine. Stiu ca e rapid, ca ne cunoastem de putina vreme, insa stiu ca vreau sa imi petrec restul vietii alaturi de tine. Vrei sa fii sotia mea? ii zise el cu lacrimi in ochi, in timp ce lumea se oprise in jurul lor si priveau scena zambind.
- Eu.....DA!!!! Bineinteles ca vreau! tipa ea.

Lumea din jurul lor incepu sa aplaude, iar Junmyeon se ridica in picioare, ii puse inelul pe deget si ii saruta mana. O imbratisa strans, sub privirile oamenilor din jurul lor. Fata isi privi mana si admira inelul minunat, nevenindu-i sa creada ca era adevarat. O lua de mana si mersera intr-un loc mai retras. Isi dadu masca jos si o saruta cu patima. Fata il imbratisa si se lipi de pieptul lui.
- Nu pot sa cred! sopti ea mangaindu-i obrazul. Chiar...ai facut asta??
- Da.
- Dar...esti sigur?
- Sa fiu sigur ca vreau sa fii a mea tot restul vietii? Da, absolut. Chiar daca suntem impreuna de putin timp, nu am nevoie de 3 ani sa imi dau seama de asta. Stiu ca e o nebunie, dar am sperat ca si tu sa simti la fel, si sa imi spui da.
- Cum sa nu spun da? Te-am adorat din prima clipa cand te-am cunoscut, ce pot sa mai spun? Initial am crezut ca innebunesc, insa totul s-a desfasurat atat de repede incat am fost convinsa ca amandoi ne-am pierdut mintile.
- Si e vina mea vrei sa spui? chicoti baiatul sarutandu-i varful nasului.
- Nuuuu, deloc. La naiba, crezi ca ma gandeam ca e posibil sa ma simt atat de atrasa de un tip incat sa intru in patul lui a doua zi dupa ce l-am cunoscut?
- Iubito, de fapt ai intrat mai intai in masina, pentru ca nu ai avut rabdare pana acasa, tin sa iti aduc aminte.
- Crezi ca am uitat? rase ea incet muscandu-si buza de jos. Dar nu imi aduc aminte ca tu sa te fi plans, hm?
- Hmm, ai dreptate aici, replica el. Te vroiam si te vreau in patul meu. Nu imi dau seama ce imi faci, cum ai reusit sa ma innebunesti asa!
- Te iubesc, asta am facut. Nimic altceva! Si sora mea te adora, s-a bucurat mult cand i-am spus despre noi. Ma innebuneste acum, tot imi spune ca esti cumnatul ei...si ca vrea nepotei! zise Miyoung razand.
- Ahhh, da? Vrea nepotei? Pai zic sa o facem fericita iubito, nu? Mmm, si asa....noi nu ne-am protejat, nu? Deci ai putea ramane insarcinata oricand.
- Hmm, ai dreptate, nu ma gandisem la asta. Nu am luat pastile pentru ca nu am fost intr-o relatie pana sa vin aici, si nu consideram ca e nevoie. Si da, tu nu ai folosit nimic.
- Vezi? Atat de tare m-ai innebunit incat am uitat de asta. Insa daca vrei sa avem un bebe, e perfect.
- Ce, stai?? zise ea socata. Cred ca Lia glumea totusi. Eu....nu m-am gandit la asta. Nu ma pot gandi la nimic altceva cand suntem in pat, chicoti ea ascunzandu-si fata in tricoul lui.
- Bine, atunci o spun eu: imi doresc sa fii mama copiilor mei Miyoung. Oricand vei fi pregatita, dar iti spun deja ca am de gand sa incerc cat pot de des, pana vei ramane.
- Mhhh, si apoi te vei opri? il tachina ea sarutandu-i suav buzele.
- Touche'! Nu, nu cred ca ma voi putea opri vreodata din a te dori, la naiba.
- Dar Myeon, tu chiar iti doresti un copil? Adica...nu zic ca este prea devreme, pentru ca si eu imi doresc, insa....cariera ta, fanii tai.....
- Fanii mei vor fi fericiti daca eu sunt fericit! Si eu sunt fericit alaturi de tine, deci...da, imi doresc un micut sau o micuta. Imi doresc sa experimentez asta cu tine, sa fiu alaturi de tine, sa vad cum iti creste burtica, cum incepe sa se miste, cum il vei alapta. Hmm, apropo de asta, o sa vreau sa incerc si eu.
- Ceeeeee??? zise ea socata.
- Crezi ca o sa imi las copilul ca manance ceva ce nu am incercat eu mai intai?
- Doamne, esti nebun! rase fata lovindu-l in gluma peste brat.
- Nu ma lasi? zise el, prefacandu-se trist.
- Ba da! Dar calmeaza-te, nu are rost sa vorbim despre asta, nici macar nu sunt inca insarcinata!
- Nu poti sa stii, ranji el cu subinteles.

Restul zilei lor decurse foarte placut. Lui Miyoung ii placu foarte mult parcul, si baiatul insista sa o duca in toate atractiile. Insista chiar sa se mai dea inca o data in T-Express deoarece ei ii placuse foarte mult. Miyoung incerca sa ii spuna ca nu era nevoie pentru ca nu vroia sa se mai simta rau, insa isi dadu seama ca el vroia sa faca acest lucru pentru ea. La final fata decise ca atractia ei preferata fusese cea din parcul Safari, deoarece nu se gandea ca avea sa vada vreodata ursi atat de blanzi. Fusese impresionata mai ales de cei cativa tigri albi care dormeau la soare. Cand se intuneca ii spuse ca poate era cazul sa mearga acasa. Urcandu-se in masina scoase telefonul din buzunar pentru a se uita la zecile de poze pe care le facusera in acea zi. Ii multumi inca o data iubitului ei pentru ziua minunata pe care o petrecusera in parc. Se gandi apoi ca era un loc perfect in care sa vina si cu Lia, Ana si Laura.
Intrara in casa razand, uitand ca exista posibilitatea ca ceilalti sa fie si ei acasa. Fura intampinati de cateva perechi de ochi curiosi.
- De unde veniti voi impreuna? intreba repede Chanyeol.
- Nu e treaba ta Channie, stai cuminte, il certa fata in gluma.
- Stai ca devine interesant subiectul, se baga si Luhan in discutie. Voi doi cumva....iesiti impreuna? adauga el privindu-i suspicios pe cei doi.
- Nu Luhan, i-o taie scurt Junmyeon. Nu iesim impreuna, Miyoung este logodnica mea.

Toti cei prezenti ramasera masca auzind vorbele lui. Cativa dintre ei chiar se inecara la auzul vestii. Fratele ei fu singurul care nu era tocmai uimit, insa pana si el ii privea cu ochii mari.
- Ok, daca ati terminat de tusit, ce ati zice daca mergem la mine acasa la cina, sa le cunoasteti si pe fete? Ma gandesc ca le putem face o surpriza, rase Miyoung.
Toata lumea fu de acord ca era o idee buna, asa ca fata isi suna sora si o intreba daca toata lumea era acasa, pentru ca avea sa vina la cina cu iubitul ei. Fata fu foarte bucuroasa sa auda acest lucru, si o striga imediat si pe Ana care incepu sa chitaie in apropierea telefonului. Isi ceru apoi scuze de la baieti, si urca in camera ei pentru a o suna si pe mama ei. Nu schimbasera decat cateva mesaje in ultimele zile, si simtea nevoia sa ii povesteasca multe dintre lucrurile care se intamplasera mai ales in acel weekend. Femeia fu foarte fericita sa ii aud vocea fetei sale. Se bucura ca aceasta isi intalnise sufletul pereche. Incerca sa obiecteze fiind constienta de cat de putin timp se cunosteau cei doi, insa Miyoung o asigura ca era convinsa de sentimentele ei pentru Junmyeon, si ii spuse ca isi dorea sa il cunoasca si ea.

Ii povesti apoi femeii si despre cum decursese ziua de sambata, si de faptul ca isi cunoscuse tatal si de reactia intregii familii. Ii spuse ca il placuse mult pe tatal ei, si ca abia astepta sa il mai vada. Mama ei fu usurata sa afle ca totul decursese fara probleme si se emotiona cand fata ii povesti cat de fericit fusese barbatul cand afla adevarul despre ea.
Coborand inapoi in sufragerie, isi ceru scuze inca o data in fata celor 12 baieti, spunandu-le ca avusese cateva lucruri de povestit mamei ei, avand in vedere ca nu mai vorbisera de mai mult de o saptamana la telefon. Ii intreba apoi daca erau gata de plecare si le multumi inca o data pentru ca fusesera de acord sa mearga la ea. Le povesti faptul ca sora ei si celelalte doua fete erau fanele lor de multi ani, si ii avertiza ca s-ar putea sa se lase cu ceva tipete in casa deoarece fetele nu ii asteptau decat pe ea si pe Junmyeon. Cu totii erau acum curiosi sa le cunoasca, convinsi fiind ca cele 3 erau la fel de nebune si simpatice precum Miyoung.
Ajunsi si fata casei, parcara masinile si fata le facu semn sa faca liniste, in timp ce ea deschise poarta. Le striga pe fete, iar ele venira intr-un suflet din casa. Laura ramase cu gura cascata vazandu-i pe cei ce o insoteau pe prietena ei. Lia tipa si fugi inapoi in casa, iar Ana fu mirata, insa veni inaintea baietilor pentru a-i saluta.