Life in Korea

Life in Korea - after 3 more years

- Stii, inca mi se pare o minune faptul ca esti aici, auzi fata o soapta si simti apoi o pereche de buze care ii sarutau senzual gatul.
- Jin, imi tot zici asta de 4 ani si ceva, rase ea intorcandu-se si sarutandu-l.
- Stiu, si o sa iti mai zic! Asta e, sunt fericit cu tine, sunt fericit ca esti a mea si ca ma iubesti la fel de mult cum te iubesc si eu. O sa merg sa pregatesc micul dejun, tu stai in pat si mai dormi putin. Imi pare rau ca nu ai dormit azi noapte.
- Nu ma plang iubitule, din contra, zambi ea senzual, muscandu-i buzele usor. Chiar deloc! Dar ma ridic si eu, trebuie sa merg la baie, nu ma simt tocmai bine.
- Ce?? zise el alarmat. Ce s-a intamplat? Vad ca esti putin palida.
- Cred ca am mancat ieri ceva ce nu mi-a priit. Nimic grav. Ii trezesti tu pe cei mici te rog? zambi ea ridicandu-se si indreptandu-se catre baie.

Inchise usa in urma ei, inspira adanc si apoi scoase din dulapul cu medicamente o cutiuta mica ce continea un test de sarcina. Ii era teama sa afle rezultatul, mai ales ca ea si Jin nu discutasera despre inca un copil. Ii era teama de reactia lui in cazul in care rezultatul ar fi fost pozitiv. Dupa cateva minute de asteptare isi facu destul curaj ca sa deschida ochii si sa priveasca obiectul micut pe care il tinea in palma. Cele doua liniute albastre se vedeau foarte clar. Ofta si apoi se spala pe fata. Se sterse cu un prosop si se duse in bucatarie unde sotul ei pregatea micul dejun pentru toata familia. Din fericire cei mici inca nu se trezisera.

- Dragostea mea, esti bine? Imi pari cam palida, zise el ingrijorat, luand-o apoi in brate.
- Da iubire stai linistit, sunt ahmm, ok.
- Mhh, tu ai ceva, nu ma poti pacali. Spune tot! zambi baiatul sarutand-o usor.
- Pai, am ceva sa iti arat. Ahmm, nu stiu cum vei reactiona, si imi pare rau, nu am...nu a fost cu intentie, insa...
- Miyoung, zi odata!!!
- Pai, sovai ea...uite! sopti apoi scotand din buzunar testul de sarcina.
- Ceeeee? Stai asa! Esti insarcinata??
- Da iubire, s-a intamplat. Nu stiu cum, desi luam pastile. Insa daca vrei sa il pastram, da, vom fi parinti din nou.
- Glumesti?? Cum sa nu il pastram? Crezi ca ti-as putea cere vreodata sa faci...doamne nici nu ma pot gandi la asta sincer! Nu ma asteptam, ai dreptate, insa sunt fericit! Te iubesc! Daca nu ti-ar fi atat de greu sa duci o sarcina la bun sfarsit eu as vrea si o echipa de fotbal cu tine!
- Si eu ma bucur dragul meu, rasufla ea usurata la gandul ca sotul ei era bucuros. Te iubesc, sopti apoi inlantuindu-i gatul cu mainile si sarutandu-l cu patima.
- Stii, am uitat sa iti spun ceva. A sunat ieri Kyungsoo si a intrebat daca vrem sa trecem azi pe la ei. Vine toata lumea, vor fi si fetele acolo. Ii era foarte dor de Taeyeon, si tot insista sa mergem. Nu i-am dat inca un raspuns pentru ca nu stiu daca tu vrei sa mergi, pentru ca asta presupune sa il vezi si pe Junmyeon.
- Sigur ca mergem!! Nu ma intereseaza ca va fi si el acolo, asta e. Desi nu ne-am mai vazut de mult, pentru ca mereu a venit Soo sa ii ia pe baieti. Mergem cu totii, nu?
- Da, evident, mai ales ca o sa fie casa plina de copii. Cred ca va regreta cand vom merge si noi cu armata noastra, rase el.

Micul dejun fu destul de zgomotos, deoarece micuta Taeyeon adora sa isi necajeasca fratii desi avea doar 3 ani. Cei trei baieti insa o adorau si nu isi permiteau sa riposteze. Jin ii spuse sotiei lui ca nu era nevoie sa ii educe pe cei 3, deja mezina familiei ii punea la respect fara nici o problema. Fura amandoi de acord ca semana destul de mult cu unchiul ei Kyungsoo, poate si de aceea baiatul era foarte atasat de ea.

In casa Exo deja era o galagie de nedescris. Se adunasera cu totii impreuna cu familiile lor. Erau nerabdatori sa se revada in formula completa. Lui Junmyeon ii era dor de cei doi baieti ai lui, insa inima i se strangea la gandul ca o sa revedea pe fosta lui sotie pe care nu o mai vazuse de mai bine de 3 ani. Regreta enorm ca nu luptase pentru ea si pentru familia lor. Nu reusise sa o uite, si desi trecusera deja cativa ani de la divort, nu reusise sa mearga mai departe si sa se intalneasca cu alta femeie. Incercase sa o inlocuiasca insa renuntase foarte rapid, si se resemnase cu ideea ca ea avea sa ramana femeia vietii lui. Sentimentele lui erau amestecate, oarecum era bucuros ca ea era fericita, insa era si trist pentru ca nu o mai avea alaturi si pentru ca nu el era motivul zambetului ei.
Lia si Jongin erau casatoriti de 7 ani, si luasera intr-un final decizia de a avea si ei un copil, fiind aproape gelosi de fiecare data cand mergeau acasa la sora ei si la Jin.
- Iubire, ma bucur ca vin cu totii astazi. O sa fie casa plina de copii, abia astept.
- Jongin, si eu la fel zic. Cred ca nu trebuia sa asteptam si noi atata timp ca sa avem unul.
- Asa e, imi pare rau ca nu puteam eu sa fac asta, pentru ca de fapt tot greul e pe tine. Iti multumesc! zambi el mangaindu-i burtica.
- Faptul e consumat. Ma gandeam insa ca acum daca am inceput, putem continua, ce zici?
- Esti sigura iubito? Nici macar nu l-ai nascut pe primul si deja te gandesti la urmatorul? chicoti el.
- Stiu, sunt nebuna. Dar ma iubesti asa, si oricum stiai asta, doar suntem impreuna de atatia ani! Dar da, mi-ar place sa avem mai multi. Sau poate avem noroc de gemeni ca Mi si Jin. Ar fi ceva! Apropo, crezi ca vin si Luhan cu Ana?
- Da vin sigur. Nu i-am mai vazut de....cat? Doi ani? intreba el.
- Mda, de cand Lu a plecat si s-au mutat in China ii vedem atat de rar, ofta fata.

Luhan alesese sa plece din Exo in urma cu cativa ani. Discutase mult cu Ana pe aceasta tema, iar fata ii spuse ca avea sa il sustina orice drum ar fi ales in viata. Pentru ea ar fi fost o schimbare mult prea mare sa se mute in China, insa nu concepea sa nu fie alaturi de el, desi avea un job foarte bun in Coreea. Baiatul avu ceva momente de ezitare inainte de a lua decizia finala. Tinea foarte mult la Ana, si nu vroia sa o piarda. Se linisti complet atunci cand ea ii spulbera indoielile spunandu-i ca vroia sa se mute cu el in tara lui natala. Inainte de a pleca definitiv din Coreea, asteptand zborul la Incheon, ii facu fetei o surpriza si ii dadu inelul de logodna.
- Nu pot sa cred ca ai facut asta Lu!
- De ce nu draga mea? Imi esti alaturi de atatia ani, si m-ai sustinut mereu. Mergi cu mine in China, asa ca e cazul sa incepem o viata noua, nu? zambi el imbratisand-o.

Laura si Yixing hotarasera initial sa nu se casatoreasca deoarece nici unul dintre ei nu credea ca un act ii poate lega mai mult decat o facea deja iubirea lor. Decisera insa sa o faca dupa ce avura doi copii si acestia crescura si incepura sa ii bata la cap. Se mutasera si ei in China de cativa ani, insa hotarara sa se intoarca in Seul pentru o perioada, ca sa se poata intalni cu restul gastii. Fetei ii era dor de prietenele ei, si era nerabdatoare sa le vada.
- Iubire, esti sigur ca vin si Luhan si Ana totusi?
- Da, asa mi-au zis!
- Da dar...sigur ai inteles bine? Adica...mhh, Ana a nascut acum o luna abia, crezi ca are voie deja sa zboare cu Nadia?
- Daaaaa, mormai baiatul exasperat. Ai si tu incredere macar o data in ce zic! Am vorbit chiar de dimineata cu Lu, ei au plecat cu avionul ala de la ora noua.
- Bine, bine iubire, glumesc! Abia astept sa o cunosc pe aia mica! Doamne si pe fetita lui Miyoung si Jin! Nu pot sa cred ca are 3 ani si inca nu o cunoastem!!
- Asa e! Apropo, unde sunt Lin si Mark?
- Nu stiu iubire, le-am zis sa fie gata la ora 11 insa nu ii vad aici pregatiti. Fugi dupa ei, cu tine seamana!

Cei 7 copii adunati in casa Exo faceau un taraboi de nedescris. Nu se mai vazusera de ceva timp, si parea ca aveau de gand sa demoleze tot ce le statea in cale. Junmyeon se bucura sa o revada pe Miyoung, insa se intrista putin cand observa ca pe langa cei trei baieti, ea si Jin venira insotiti si de o fetita mica ce le semana ca doua picaturi de apa.
     Lia ii facu o surpriza imensa surorii sale cand aparu cu burtica destul de mare. Nu o anuntase ca era insarcinata cu primul ei copil. Fu si ea la randul ei fericita sa afle ca Miyoung era din nou insarcinata. Il adora pe cumnatul ei Jin, si era bucuroasa sa vada cat de fericiti erau cei doi impreuna. Se obisnuise deja de cativa ani cu ideea ca desi il adorase pe Junmyeon, el nu mai facea parte din viata lor.

- Acum ca suntem in sfarsit aici cu totii, zise Kyungsoo incercand sa puna capat zumzetului din casa, as vrea sa propun un toast! As vrea sa ciocnim pentru toti piticii pe care ii avem aici, si pentru cei care vor mai veni!