Doar unu se întoarce

250 18 1
                                    

Am fost trezit de Ryan care m-a împins uşor ca să mă scol.

-Am ajuns. Am intat in benzinarie care era pustie, absolut nici un zombie. Am umplut 140 de l de benzină. 50 de l in rezervorul masinii, restul in canistre. Am vrut să intrăm in mini marketul de acolo, dar a pornit o alarmă incredibil de zgomotoasă. Din toate tufisurile au început să răsară zombie de toate mărimile.

-O nu ,asta nu-i de bine.

-Will, pe acoperiş acum!

Ne-am ridicat pe acoperişul benzinării in grabă .Erau vreo 50 de zombie care încercau să ne prindă.

-Will, sigur o iubeşti pe Sam.

-Poftim? Nu e momentul Ryan
-Bine atunci ţine asta!

Și m-a împins de pe acoperiş ,eu căzînd de la înălţime pe spate. Toţi acei zombie s-au năpustit asupra mea muscindu-mă. Le simţeam respiraţiile cum treceau pe pielea mea. Vreo doi au ajuns să mă si muște. Mi-a apărut in minte zîmbetul lui Sam, buzele ei dulci, ochii care te hipnotizau. Cu ultima forţă m-am ridicat și am încercat să fug. L-am văzut pe Ryan cum a luat maşina și a fugit ticalosul.Am ajuns pe o câmpie unde m-am culcat pe iarba udă. Simţeam cum pierd singe, și ametesc. Am simţit cum mi se ridică temperatura. Am închis ochii și am căzut într-un somn adânc ştiind că atunci cînd mă voi trezi voi fi o chestie fără raţiune capabilă de ucis.

SAMANTHA POVESTEŞTE

Deja de 3 ore au plecat și nu s-au mai întors. Deja mă tem că ...O clipă cred că aud ceva. Oh uite-i, cred că Will e pe scaunul din spate pentru că nu-l văd in faţă. Deobicei el conduce.

L-am văzut pe Ryan cum a ieşit și a plecat direct la portbagaj. Am fugit cât de repede am putut la maşină.

-Unde-i Will?

-Nu a supravieţuit. Am încercat, dar nu am putut a murit.

In clipa aceasta ochii mei s-au umplut de lacrimi. Nu puteam nici vorbi și nici plînge. Am plecat abia ţinându-mi echilibru pe picioare. M-am apropiat de salteaua din sala de sport și am început să pling sufocindu-mă in propriile lacrimi. Am plins toată ziua, iar seara a fost mai groaznic.

-Sam ,de acum faci ce spun eu!

-Nu-mi spui tu ce să fac.

A scos un pistol și a spus ferm.

-Acum da.

Nu puteam să nu-l ascult deoarece putea liber să mă omoare. Aşa că m-am supus.

M-am culcat cu spatele la Ryan, iar acesta m-a îmbrăţişat. Mă simţeam atît de dezgustata, dar trebuia să rezist, puteam muri dacă făceam ceva gresit.

Noua Generaţie | Apocalipsa Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum