Noua Generaţie | Apocalipsa

Doar aerul ne poate ucide

Will POVESTEȘTE

Mamă, îmi simt corpul precum un crenvuste. Mă doare capul. Totuşi simt o energie incredibilă, probabil as putea misca un munte. Ceva e foarte ciudat, corpul meu parcă a suferit un upgrade de nivel maxim. Inima-mi pulsează altfel, ochii mei văd atit de bine in întuneric, muşchii- mi sunt ca a unui atlet olimpic. Este ora 23:11 si nu am idee de ce Luis a parcat in faţa unei staţii de poliţie.
Frate tipul ăsta cînd se va trezi va avea mult de vorbit. Am întrebări cu toana, dar vor astepta, simt că Luis merită acest somn .

"După 2 ore"

Admiram peisajul pe fereastra maşinii, cînd am observat ca Luis s-a trezit.

-Will esti treaz?

-Frate nu mă vezi?

-Unde esti?Nu văd nimik.
O secundă să aprind becul interior al maşinii.

Luis a pipăit fiecare parte a maşinii până a găsit butonul potrivit. Cînd m-a văzut a înlemnit.

-Ce te uiţi la mine ca la un exponat la muzeu?

-Priveşte singur, a spus eu dindu-mi telefonul lui. Am deschis camera frontala, iar ce am văzut m-a pătruns. Părul meu brunet acum e ... e alb. O culoare a zapezilor atit de imaculată. Ochii mei verzi albastrui acum sunt de un bleomarin pătrunzător.

-Felicitări Will acum esti jumate zombie jumate om.

-Fă-ma iar frumos. Te rog!

-Nu pot, va trebui să te obisnuesti aşa.

-Fuck icrele mătii arăt ca un clovn trecut de 50 de ani.

-De fapt arăţi bestial.

-Bine, nu avem timp de tânjit după frumuseţe.
Ce căutăm aici?

-Avem nevoie de arme pentru a pleca de aici.

-Ok să pornim.

-Am iesit silentios din masina. In pustiu se observau zombie, dar acestia se pare că nu erau chiar deştepţi într-atât ca să ne observe.

-Am păsit pe coridorul ingust si mergeam atenţi si lent. Am ajuns in camera principală, iar ceea ce am văzut ne-a terorizat. Era un poliţist cu un pahar de Clor lângă el.
-Posibil s-a otrăvit special.

-Cred că a rămas fără resurse si s-a sinucis. Am constatat eu.
Luis s-a apropiat de om si a început să-l studieze. După vreo 10 min de studiat, Luis a spus:
-Tipul a murit acum 4 ore, de asta încă nu miroase urât.
Nici n-a apucat bine de spus că un mârâit se auzi din partea mortului.

-Ce p..... mea parcă era mort.

-Nu contează, fugi!

Brusc de peste tot au început a izvorâ zombie. Am început să alergăm unde ne duceau ochii, dar ştiam că vom da de vreo fundătură.

După o cotitură am dat de un safeu din metal turnat. Nu am aşteptat invitaţie si am intrat închizînd usa rotundă in urmă. Se auzeau după asta zombie cum se dădeau de usă ca so deschidă cumva, dar era imposibil.

DUPĂ 2 ORE

-Luis cum ieşim de aici?

-Habar n-am, dar nu cred că Safeul are ventilatie prin care să circule aerul. Există posibilitate să rămânem fără aer, iar pe usă putem iesi doar dacă stim codul.

-Deci, doar aerul ne poate ucide?

-Teoretic da.