Capitolul 18: Aflarea vesti proaste.
Yuri: M-am trezit intr-o incapere necunoscuta mie. Nu stiam unde sunt. M-am speriat si priveam ingrozita prin incapere, dar m-am linistit in momentul cand l-am vazut pe Minho stand pe scaunul de langa patul meu dormind linistit. Era atat de dragut. Fata lui era in sfrastit impacata si linistita. Vroiam sa merg panga el sa ii simp fata , sa ii simt trupul langa al meu , dar am rezistat acestei tentati. Nu vroiam sa il trezesc. Avea nevoie de putina odihna , deoarece a muncit atat de mult zilele trecute. M-am asezat din nou cu capul pe perna mea si il priveam dormind. In acel moment o durere imensa imi patrunse prin gat. Ce se intamplase? Lacrimile au inceput sa apara in ochii mei. Durerea ma inebunea, nu stiam de unde provenea. Mi-am dus mana la gat , iar in acel moment mi-am amintit totul. Lee intra-se cumva in casa baietilor si a venit dupa mine. El m-a ranit. Tot ce pot sa imi aduc aminte este acea imagine ingrozitoare cand Minho si Lee au inceput sa se loveasca cu brutalitate. De acolo nu imi mai amintesc nimic. Ce oare se intampla-se? Cum am ajuns aici? Si unde ne afla? Puteam sa obtin un raspuns de la o doamna care tocmai a intrat in camera cu o tava in mana. Fata era imbracata intr-un halat alb si era destul de draguta. Se apropia de mine si imi pu-se mana pe frunte. A tinut-o acolo pentru cateva minute , iar dupa aceea a zambit.
R: Buna dimineata. Eu sunt Ryn. Sunt asistenta care va avea grija de tine azi.
Y: Scuza-ma , dar unde ma aflu?
R: Esti la spital , dragut-o.
Y: Dar cum sa intamplat asata?
R: Nu stiu. Acest baiat te-a adus aseara in brate. Erai incostienta. Dar acum esti bine. Nu mai ai nici febra, iar rana de la gatul tau s-a inchis. Cred ca azi vei putea pleca acasa.
Am dat din cap in semn de aprobare si mi-am intors din nou privirea spre Minho. Asistenta lasa mancarea pe masa si iesi din camera. Chipul lui Minho era minunat. Era ingerul meu. Din nou m-a salvat. Mi-am coborat privirea , iar putin mai jos de umar avea o vanataie urata. Acel loc era de un violet spre negru. Cred ca il durea. De ce mereu trebuia sa ii ranesc pe cei care ii iubesc? Cateodata imi doresc sa dispar din aceasta lume pentru totdeauna. M-am dat jos din pat si ma indreptam spre baiat. M-am oprit in fata lui si imi duceam incet mana spre vanataia lui. Am mangaiat incet locul avariat , iar in acel moment Minho isi deschidea incet ochii.
Minho: Am simtit o atingere usoara pe mana mea, dar totusi care a provocat o durere insuportabile. Am deschis incet ochii , iar in fata mea era Yuri. M-am bucurat sa vad ca in sfarsit era bine. Zambetul ei minunat m-a facut sa uit de tot. Nu mai simteam durere, simteam doar iubire. O caldura necunoscuta mi-a cuprins corpul cand am vazuto stand in fata mea cu acel zambet minunat pe fata. M-am dat jos de pe scaun si m-am asezat langa ea. Era minanata. Fata ei era blanda si frumoasa ca a unui inger. Totul era minunat, dar in momantul in care am vazut rana de la gatul ei dispozitia mea se schimba-se radical. Imi era mila de ea. Ma durea atat de tare sa o vad suferind. Corpul meu a fost acaparat de o multime de sentimente negative. Ura a crescut cu rapiditate. O ura insuportabila, care era destinata fratelui ei , Lee. Corpul meu a inceput sa tremure de nervi. Incercam sa ma stapanesc , dar degeaba. Daca l-as fi vazut inca odata nu stiu ce as fi facut. Cred ca as fi in stare sa il omor pentru Yuri. As face orice ca ea sa nu mai sufere, indiferent de consecinte. Si-a dat seama ca eram trist si veni spre mine incet. Nu eram atent. Ma gandeam la o modalitate de a scapa de acel nemernic odata pentru totdeauna. Inca gandurile mele au fost distruse de buzele fetei care le sarutau pe ale mele. In acel momant corpul meu a fost eliberat de acea presiune enervanta si eram din nou calm. Mereu avea acest efect asupra mea. De cate ori sunt nervos sau suparat ea reuseste sa ma "vindece". Este mica mea Calipso. Am raspuns la sarutul ei fara ezitare. Ma simteam minunat. Am luat-o de jos si am pus-o din nou in pat invelind-o. Se uita la mine nedumerita. Stiu la ce se gandea.
