Eu: Unde ești Giny, când o sa te prind.
Umblu de nebuna prin scoala in căutarea lui Giny care mi-a dat cafeaua pe mine, este sfârșitul orelor, și voiam sa ma duc sa o ajut pe Giny cu pregătirile pentru petrecere, dar din nou cum v-am zis, a vărsat cafea pe mine, intenționat, și a fugit. Singurul lic in care nu am căutat este acoperișul, dar la sera nu avea ce sa caute, Pășesc oarecum puțin neîncrezătoare pe scarile micuțe, pentru ca aceste scări m-au făcut sa ma întâlnesc cu diavolul, este clar ca și pana ele ma urăsc. Ajunsă deschid ușile gigantice din sticla și merg din ce in ce mai incet pana ma opresc, pentru ca îl văd pe el, stătea rezemat de bara din metal și ma privea.
Eu: Era inevitabil sa nu te întâlnesc, nu?
Chris: Și eu care credeam ca te bucuri ca ai prins ocazia sa ma vezi.
Eu: Sunt ce-a mai fericita persoana.
Chris: Lasă aroganta Eli, nu-i de tine. Haide te duc undeva.
Eu: Ce, nu, in niciun caz, eu trebuie sa o ajut pe Giny la decorațiuni, nu pot sa o las, mai ales pemtru tine.
Chris: Dar ai ea te-a lăsat. Uita-te.
Spune și îmi face semn cu mâna spre geam, geam care avea vedere la terenul de fotbal. Ma duc, și ma aplec peste bara de metal, într-adevăr Giny era cu un jucător de fotbal, vorbeau și râdeau. Nu pot sa fiu trista penteu Giny, chiar ma bucur ca și-a făcut un nou prieten, dar ma deranjează ca m-a lăsat sa cotrobăi prin toată scoala după ea.
Chris: Acum, îmi accepți propunerea?
Eu: NUP, niciodată, nu uita ca ai fost un bădăran la detenție, m-ai făcut sa ma simt josnica in fata parașutei aleia.
Chris: Cu ce?
Eu: Nu te face ca nu știi, Bela de abia aștepta sa vorbești cu ea și sa se dea pe lângă tine și apoi sa vina și sa îmi Rada in fata ca tot pe ea ai ales-o.
Chris: Cineva este gelooossss.
Eu: Cum sa nu, doar ieși cu cine vrei, dar nu cu o scorpie ca Bela, chiar nu vreau sa am dea face cu ea.
Chris: Nu mai fii geloasa, știi ca te iubesc.
Eu: Ce gluma buna, dar păstrează-o pentru 1 Aprilie. Acum haide, oricât mi-ar plăcea sa stau aici.
Chris: Știam eu ca o sa vii.
După un drum nu foarte lung, dat fiind faptul ca Christian ma adus chiar in centrul orașului. Ajungem in fata unui bloc alb cu multe geamuri de sticla, de ce m-ar aduce aici, oare........ nu, nu te gândii la prostii.
Chris: Hai vii, nu o sa te mananc.
Înghit in sec și merg după el, urcam in lift și apasă pe butonul ce indica etajul 20.Ușile metalice el liftului se deschid și își face apariția un hol mare care duce spre doua camere, Christian se îndreaptă spre ultima camera care avea doua uși albe. Pășesc înăuntru și rămân uimita de luxul dinăuntru. Inspectez fiecare colțișor al camerei apoi îmi îndrept privirea spre Christian care a dispărut din raza mea vizuala.
Eu: Christian, Christian, unde ești?
Încep sa înaintez incet pana ajung la o usa neagră, din instinct cred ca este camera lui, așa ca o deschid și da, cred ca V-ați dat seama, maxilarul meu atingea pământul.Chris: Hei, pământul către Eli, mai ești.
Eu: Da, doar ca....
Chris: Ai rămas uimita de peisaj, știu și mie mi se mai întâmpla și este a nu știu a câta oară când vin pe aici. Acesta este unul din apartamentele mele, părinții mereu îmi fac cadouri.
Lui părinții ii fac cadou un apartament, iar eu de abia primesc un tricou, oamenii ăștia chiar nu știu sa economisească.
Eu: Da, este foarte frumos, chiar superb, se vede aproape tot orașul. Poți sa îți zic ceva?
Chris: Chiar vrei sa îmi strici seara.? Bine, spune.
Eu: Ești al naibii de bipolar.
Chris: Eu, de unde ti-a venit ți-e ideea asta, m-ai rănit.
Eu: Credema, puteam și mai bine, acum spune de ce m-ai adus aici.
Chris: Am vrut sa îmi cer scuze pentru comportamentul meu de zilele trecute. Și m-am gândit ca tu te pot impresiona cu restaurante sau cadouri foarte scumpe, așa ca m-am gândit ca o o cina altarul de o priveliște de neuitat o sa te dea pe spate
Eu: Nu pot sa zic ca nu ma bucur ca faci asta penteu mine, dar tot nu te inteleg.
Chris: Seara asta haide sa nu ne mai gândim la nimic și doar sa ne relaxam.
Ma uit puțin suspicios la el, apoi dau din cap ca sunt de acord și ma așez pe pat și ma sprijin de pervazul ferestrei luminate. Privesc absenta prin zgârie norii și ma gândesc ca in timpul asta scurt de când am ajuns la scoala asta nou, am cunoscut atât de multe persoana și chiar am ajuns sa am și o relație falsa cu un baiat de care nici nu sunt sigura ce simp. Am început sa ma gândesc serios după ce am observat ce reacție am când Christian ma atinge și sa fiu a naibii dacă inteleg ce se întâmpla cu mine• cineva este indragostittt• nu, chiar sunt sigura ca nu sunt, oare....... nu imposibil• cum zici tu•
Chris: Eliii, mai ești pe planeta asta.
Eu: Da, scuze, doar ca m-am pierdut puțin in gânduri.
Chris: Ok, acum spune ce alegi dintre pizza și paste.
Eu: Mâncarea mea preferata, de unde.....
Chris: Sunt foarte informat, Ok.
Eu: Agent 007
Chris: C-am așa ceva.
Spune și începem amândoi sa radem, Christian chiar rade, trebuie sa ii fac o poza, așa ca da, ca un om normal ce sunt îmi i-au micuțul telefon și ii fac o poza.
ChriS: Hei, știu sa sunt frumos, dar nu ma așteptăm sa îmi faci și o poza.
Eu: Scuze, doar ca este prima data când văd un zâmbet adevărat din partea ta, trebuia sa imortalizez momentul.
Chris: Ma bucur ca ma consider un arogant lipsit de suflet.
Eu: Hei,nu am vrut sa spun asta, acum haide sa mâncam mor de foame.
Ne apucam sa mâncam și sa vorbim in acelas timp, timpul petrecut cu Christian nu este chiar atât de insuportabil, chiar mi-a plăcut prezenta lui. După ce am strâns masa ne-am asezat pe patul care apropo este foarte confortabil, și am privit pe fereastra orașul. Pot sa spun ca a fost cea mai minunta seara.Hei am o mica surpriza pentru voi in următorul capitol. Și nu ezitați sa îmi Spune-ți dacă sa mai continui cartea sau nu.
CITEȘTI
BLAKE EYES
Teen FictionEleni, o simpla fata care a muncit de când se știe, are doar o prietena buna și studiază la un liceu public din oraș. Insa visează sa ajungă la scoala Black, iar visul ei devine realitate, este primită in scoala datorită inteligentiei ei. O sa lase...