Killing Me - chanbaek

Capitolul 9

KILLING ME

CAPITOLUL 9

"EL NU SIMTE LA FEL"

Dedicatie: MiNLyWolf ❤️

—Acum... sunt iertat ?
—Hmmm, nu stiu ce sa zic . Ce primesc in schimbul raspunsului meu ?
Intreb rusinat, zambind .
—Ce spui de...
Spune zambind, sarutandu-ma scurt .
—Esti iertat .
Spun zambind la randul meu.

Tocmai mi-am dat seama ca eu zambeam din nou. A trecut mult timp de cand nu am mai zambit atat de sincer. Eram intradevar fericit . Simteam cum inima incepe sa imi bata haotic la fiecare zambet pe care mi-l arunca.

—O sa plec . Te sun mai tarziu, odihneste-te te rog .
Spune sarutandu-mi fruntea grijuliu.
—Bine.
Zambesc scurt.

Atipisem cateva ore . Ma trezesc la auzul soneriei telefonului meu, pe care il i-au imediat dupa noptiera stiind ca apelantul era Chanyeol .
—Alo?
Spun cu o speranta in glas .
—Baekhyun nu o sa iti vina sa crezi !
—Yaaa! Ce vrei Luhan? Dormeam .
Intreb adormit.
—Nu ar trebui sa vorbesti asa cu prietenul tau cel mai bun ! Tocmai ti-am gasit o slujba perfecta pentru tine !
—Serios ?!
—Da! Poti merge maine la interviu.
—Ok. Acum lasa-ma sa dorm !
Spun inchizandu-i apelul . La cateva secunde suna din nou .
—Ce vrei ?!
—Oh... esti nervos .
—Chanyeol ? Ah scuze. Credeam ca este Luhan .
Spun ridicandu-ma in sezut .
—Atunci esti nervos pe el sa inteleg .
Chicotii el . Zambesc in coltul gurii, apoi ii raspund:
—Doar putin .
—Te-ai odihnit cum trebuie ?
—Da, am dormit ceva timp . Amm unde esti? E zgomot acolo.
—Sunt in atelier, a trebuit sa predau niste documente directorului adjunct .
—Oh, super.
—Baekhyun?
—Hm?
—Mi-e dor de tine .
Spune facandu-ma sa ma blochez pentru cateva secunde . Rosisem.
—Si... si mie imi este dor de tine .
—Ne putem vedea mai tarziu ?
—Mmm bine .
—Oh, tu mi-ai cerut apel video ?
Intreb uitandu-ma la ecranul telefonului.
—Vreau sa te vad .
Chicotii el .

—Yaaa! Spune el punandu-si mana peste fata, ascunzandu-si roseala obrajilor.
—Cee?
Intreb zambind .
—Parul tau e atat de deranjat .
—Oh... spun razand.

Perspectiva lui Luhan .

—Yaaaa! Nu imi convine asa ceva !
Spun macand nervos un mar .
—Ce anume ?
—Baekhyun m-a trimis la magazin doar pentru a se vedea cu Chanyeol! De ce nu pot sta acasa ? Nu e ca si cum i-as deranja .
—Poate vor intimitate .
Spuse Sehun scanand cateva coduri in calculator .
—Crezi ? Dar el mi-ar putea spune asta .
—Poate nu vrea sa te raneasca spunandu-ti asta .
—Hmm.. de ce m-ar ranii? Nu inteleg .
—Pentru ca iti este cel mai bun prieten .
—Cum de ai raspuns la tot ce intreb ?
—Nu stiu. Cred ca am invatat sa inteleg sentimentele oamenilor, dupa ce am citit toate acele carti filozofice .
—Ohhh carti spui . Hai sa mergem!
Spun prinzandu-i mana in a mea, cand am vazut ca isi da uniforma jos .
—Stai unde ?
Intreaba el confuz.
—La biblioteca .
—Stai sa inchid magazinul .
Spune apoi rade zgomotos, facandu-ma si pe mine sa il acompaniez .

Perspectiva lui Baekhyun .

Am aerisit, mi-a pus niste haine confortabile si am pregatit niste cani cu ciocolata calda cu bezele, cum ii place lui Chanyeol,apoi am asteptat ca el sa soseasca . Se auzii un ciocanit in usa si ma indrept rapid, deschizand .

—Buna !
Spune el zambind . Fara a mai astepta ii sar in brate, punandu-mi bratele in jurul gatului sau .
—Oh. Pentru ce este asta ?
Intreba prinzandu-mi talia.
—Mi-a fost dor de tine . Doar atat .
Canapeaua ne astepta .
—Cum ti-a fost ziua ?
Ma intreaba jucandu-se in parul meu. Mi-a lasat capul pe pieptul sau, facandu-ma comod in bratele sale calduroase .
—Plictisitoare . A ta ?
—Obositoare .
—Ai dreptate. Ar trebui sa mergi acasa , sigur esti obosit. Nu ar fi trebuit sa vi astazi .
—Nu vrei sa stam impreuna ?
Ma intreaba intristandu-se.
—Normal ca vreau, doar ca nu vreau sa te simti si mai obosit.
—Baek sunt bine . Si faptul ca sunt aici cu tine ma face si mai fericit .
—Serios ?
Intreb pe un glas bland privindu-i ochii.
—Da!
Raspunde sarutandu-ma scurt.
—Mmmm!
Spun strambandu-ma la el .
—Ce ?
Intreaba el razand .
—Iti interzic sa ma mai saruti !
Spun serios.
—Oh Doamne . De ce ?
Continua el sa rada.
—Pentru ca.... nu ai voie .
Spun fara a gasii un motiv .
—Aha... am inteles .
Spune serios, mangaindu-mi obrazul cu degetul sau mare .
—Yaa. Ce faci ?
Soptesc vazand ca fata lui se apropie lent de a mea .
—Ma uit la tine .
Sopteste la randul sau, trecandu-si degetul mare peste buza mea inferioara .
—Doar atat ?
—Doar atat .
Spune apoi simt cum buzele noastre se ating ca doi magneti . Isi duce mana pe obrazul meu, tragandu-ma mai aproape, apoi simt cum limba lui incearca sa patrunda in gura mea, dandu-i permisiunea dupa cateva secunde . Era un sarut lung si lent. Ne sarutam asa cum ar trebuii sa se sarute doi oameni cand stiu ca o fac pentru ultima data . Chiar daca pentru noi nu era ultima data, sentimentele noastre erau sincere .

—Te iubesc !
Ii spun luandu-ma gura pe dinainte . Insa asta simteam in acel moment .
—Aaaa...
Se balbaii el cateva secunde .
—Oh... inteleg .
Spun ridicandu-ma din bratele sale .
—Stai Baekhyun .
—O sa aduc niste fursecuri .
Spun iesind imediat din sufragerie .
Eram atat de stanjenit ! El ... el nu avea aceleasi sentimente pentru mine . Ma simteam atat de prost in acel moment .
Am lasat fusecurile pe masuta si m-am asezat langa el pe canapea .
—Baekhyun, voiam sa spun ca ...
—Nu trebuie sa spui nimic ... m-a luat gura pe dinainte.
Spun privind podeaua.
—Voiam sa spun ca si eu te iubesc .
—Poftim ?

Va urma ...