Destine încâlcite

4. Secrete nedezvăluite.

- Fetelor, m-am făcut de râs !

- Ai mare noroc ca ai intrat în vorbă cu el! spuse Adelina.

- Efectiv a început să urle la mine! Eu chiar m-am speriat, credeam că o să mor şi pe lângă asta s-a şi răstit la mine. spuse Kate lasand lacrimile să-i curgă pe obraji

- Oh Kate, nu fii atât de sensibilă! spuse Rayna îmbrățişând-o

- Hai, la culcare! Mâine avem o nouă zi naşpa.

- Adelina, poti macar o dată în viață sa fii mai pozitivă?

- Mă cunoşti prea bine.

Următoarea zi, când cele trei se îndreptau spre clasele lor, Kate îl zări pe Will pe coridor.

"Ce face el pe-aici?" se întrebă Kate.

- Fetelor, eu merg puțin până la baie, ne vedem în pauză.

Kate era hotărâtă să-i ceară scuze băiatului, aşa că s-a îndreptat spre el.

- Um... scuze că deranjez. Voiam să-mi cer scuze pentru ieri.

- Am si uitat de tine. Acum că-ți văd iar mutra ziua mea a devenit din nou proastă.

Când îi întoarse spatele pentru a pleca...

-De ce eşti aşa? De ce eşti aşa rece? De ce mă jigneşti? Am venit la tine cu intenții bune!

El îşi întoarse capul:

- Părinții tăi te suportă?

- Eu n-am părinții aproape... spuse Kate încet, oftând.

- Eh....asta e. zise Will pe un ton batjocoros, plecând.

Cuvintele rostite de Will la adresa ei, au măcinat-o întreaga zi. După ore, Kate s-a întâlnit cu prietenele ei, însă nu le-a spus cele întâmplate. Toată ziua a păstrat tăcerea şi nu a mâncat nimic.

- Auzi, ce crezi că a pățit Kate? o întrebă Adelina pe Rayna

- Nu ştiu, ma doare sa o vad asa. Am încercat să vorbesc cu ea azi, dar n-am reusit.

- Las-o aşa, vorbim mâine cu ea. Cu siguranță mâine va fii mai bine.

În următoarea zi, Kate se simțea mult mai bine si începea să uite toată suferința când se gândea la bunicii săi.

S-a trezit mai repede decât prietenele ei, aşa că le-a luat-o înainte. Era ora 6:00, iar Kate se îndrepta spre clasă, dar când să intre, îl zări pe Will căzut la pământ.

- Will? Ce ai pățit? Ce cauți aici aşa devreme?

- M-am trezit mai devreme ca să repet pentru campionatul de basket si mi-am luxat glezna. Totusi, ce-ți pasă?

- Uhm...nu te pot lăsa aşa. Aşteaptă, revin.

Kate a dat o fugă până în cabinetul medical al şcolii pentru a anunța asistentele, însă era prea devreme aşa că nu era nimeni acolo. Uşa era deschisă, aşa că luă repede o trusă si se grăbi sa ajungă la Will.

- Sper că nu te-am făcut să aştepți. Ține-te de mine!

Kate îl sprijini de umerii săi şi l-a
dus pe un scaun.

- Bun, nu te mişca, o să-ți bandajez piciorul.

- Lasă-mă că mă descurc!

- Nu mai fii aşa încăpățânat! Dă-mi voie să te ajut!

- Nu vreau ajutor!

Kate, nebăgând în seamă încăpățânarea lui, îi bandajă piciorul cu grijă.

- Gata! O să te vindeci repede, doar nu-ți forța piciorul.

- De ce ai facut asta?

- Fără motiv.

- Bine..altă dată nu te mai băga în treburile mele.

Kate stia foarte bine că Will îi e recunoscător, dar ştia că dincolo de temperamentul lui rece, stă ceva bine ascuns.

După câtva timp, elevii începeau să se adune în clasele lor, deoarece se apropia ora 7:00.
Will se gândea întruna la bunatatea pe care Kate i-a acordat-o, aşa că în pauză, Will merge la banca fetei si o ia de mână.

- Hai puțin afară.

Tyna, văzând asta, murea de invidie, aşa că şi-a trimis prietena să-i spioneze.

- De acum, nu mă mai ajuta! îi spuse Will lui Kate.

- Ba da! Te voi ajuta de cate ori ai nevoie.

- Nu am nevoie de mila unei fete!

" Ştiu că ascunde o poveste tristă în spatele mâniei lui! Voi afla ce este!" îşi zise Kate în minte.

În pauza, Tyna o prinse pe Kate de haină şi i-a spus să nu se mai atinga de Will. La un moment dat, Tyna ridică mâna pentru a-i lovi obrazul . O mână puternică o prinse de braț, oprind avântul cu care mâna sa se întrepta spre Kate.