Destine încâlcite

33. Suspectat?

Trebuie sa recunosc, nu mi-a fost prea usor sa merg la inmormantarea bunicii. Mi-era greu ... a fost prima dată când n-am văzut-o zâmbind. Glumele sale, zambetele sale, bombonelele ei de ciocolată ... îmi lipseau.

Totusi, trebuie sa accept faptul că in viață mă voi bate des de necazuri. Important e sa calc peste probleme si suferințe cu zâmbetul pe buze

Asadar, au trecut luni de atunci. Am inceput sa socializez din nou cu cei din jur. Prietenii mei au reusit sa-mi redea din nou zambetul pe buze.

Cât despre Will, ei bine, el a ramas un iubit loial si nu inceta sa ma surprindă. Secretul unei relații adevarate este sa te indragostesti de partenerul tau in fiecare zi, iar Will ma facea sa ma simt iubita si fericită. In fiecare zi, iubirea mea, dar si respectul față de el, creşteau.

- Kate, la ce meditezi? ma intrerupe WIll din ganduri, aşezandu-se pe banca lana mine. Uite, ti-am luat o cafea, bea-o cât e caldă.

- Mersi ... ce frumoasă e vremea azi..

- Asa e, scumpo, seamănă cu tine. spuse el, sarutandu-mi obrazul.

L-am privit in ochi şi i-am zâmbit cald, apoi am continuat sa medităm, lăsând adierea vantului sa treacă printre firele noastre de păr.

- Will, spune-mi ce te gandesti sa faci in viitor. Despre viitorul tau.

- Hm.. viitorul meu? Un singur cuvânt ... TU.

I-am zâmbit din nou.

- Uite, esti asa draguță când zâmbeşti. Ador să te fac să zâmbeşti.

Cuvintele lui îmi mângâiau inima si bineînțeles, îmi provocau fluturi în stomac. Ne-am privit unul pe altul..parcă ne era greu sa ne desprindem din acel contact vizual. Era atat de ...

- Ăăhm...te-termina-ti cafeaua si hai să ăă..să mergem la ore. spuse el bâlbâindu-se.

Am mai petrecut putin timp impreună în parcul de lângă liceu, iar apoi ne-am întors la ore.

Seara le-am povestit totul prietenelor mele.

- Uhuu, te-ai gandit la o posibila casatorie? spuse Adelina razand

- Shhht, sa nu te-aud, Ade! spun chicotind

- Ce? E normal sa te gandesti Kate, esti majoră. interveni Tyna

- Eii taceti si hai sa ne culcam! Mi-e somn

- Cinevaa se simte ciudaaat. zise Rayna, iar apoi am inceput toate patru să râdem.

Ne-am luat cu povestile, stand pana tarziu in noapte. Glumeam, radeam...chiar ma simteam foarte bine cu ele.

- Gata, hai sa ne culcam ca e ora două şi mâine o sa întârziem! spuse punctuala de Rayna

Am ascultat-o si ne-am pus la somn. A doua zi urma sa ma vad cu Will inainte de ore. Ne-am facut un program destul de interesant. Mi-a propus sa ne plimbam impreuna in fiecare dimineata, ceea ce mi se parea o idee chiar bună.

Dimineata m-am trezit devreme ca sa ma intalnesc cu Will. Mi-am facut rutina obisnuita, mi-am imbracat uniforma si mi-am prins părul intr-o coadă de cal, pe care am împletit-o. Am aplicat si un ruj putin rosu, voiam sa arat cat de cat draguta, apoi m-am incălțat si am iesit.

Când am coborât scările, am inceput sa alerg ca sa ajung mai repede, insa deodată imi apare in față Kevin.

- Unde mergi asa devreme?

- Nu e treaba ta!

- Aha...si de cand porti tu ruj? Parca erai tocilară, iti dai intalnire cu cineva?

- Dă-te din calea mea sau vei regreta

-  A da? Ce zici tu, micuto?

Acesta se apropia tot mai mult de mine, iar eu dadeam inapoi. 

- Kevin lasa-ma in pace, ce ai?

- Tatăl tău ştie ca iti dai intalnire cu ala?

- Esti ridicol, sunt majora, fac ce vreau.

- Aha...te lasă să umbli cu un puşcăriaş?

- Un ce?

- Poftim? Nu stii? Will e la poliție!

- Ce ai spus?