My Only Weakness - In editare

Capitolul 9 - Sweet goodbye

"Moartea este o rană bine închisă."

Ma chinui sa imi deschid ochii, dar lumina soarelui imi interzice cu desavarsire asta. De ce a tras Alex draperiile, nu a avut somn sau ce? Apropo de Alex...unde mai ii si desteptul asta? Ma uit in jur nici un semn de el. Ma duc in bucatarie si vad o ceasca de cafea si un bilet proptit de ceasca. Iau biletul in mana si il citesc in gand.

"Neata pui, ti-am facut o ceasca de cafea, dar presupun ca se va raci pana te vei trezi. Eu am plecat sa rezolv cu mama, tu dormeai atat de linistita dupa zborul destul de lung ca inima nu m-a lasat sa te trezesc. Katrina puiule, trebuie totusi sa rezolvam cu somnul eu ti-am scris biletul acesta la ora 11, iar acuma cat este ora? Oricum cand termin si sper ca nu va dura mult, vin sa te iau sa mergem la masa...in concluzie, as cam prefera sa fi gata pana ajung acasa.

Te iubesc puiule."

Asez biletul inapoi pe masa si ma asez. I-au ceasca si o duc incet la gura, dupa prima gura am sesizat ca Alex a avut dreptate si s-a racit. Ma uit la ceas si era unu fara un sfert. Am marit ochii surprinsa, am dat repede lichidul negru si amar pe gat, nemaiinteresandu-ma de temperatura sa. Am facut un dus, m-am aranjat si m-am dus in living pentru a ma uita la televizor pana vine Alex acasa, alta activitate nu imi prea suradea fiind singura intr-un apartament de lux.

Am tot butonat, dar nimic care sa imi atraga atentia intr-un mod special. Am inchis televizorul si am inceput sa ma intind pe canapea. M-am uitat la telefon si nu am avut nici un apel ratat sau vreun mesaj de la Claire. M-am facut si mai comoda pe canapeaua spatioasa. La ce curatenie este si la ce bine ii decorat apartamentul, nu prea ai spune ca un baiat locuieste aici.

M-am hotarat ca daca tot stau aici si nu am ce face sa fac o mica plimbare prin apartament sa vad ce mai ascunde "cutia asta de comori", iar daca Alex nu apare pana termin ies la o plimbare pe plaja daca tot blocul are vedere la mare, nu va trebui sa plec prea departe spre norocul meu. Imi iau un mic avant de pe canapea si ma ridic indreptandu-ma spre camera care ma atras de cand am venit ieri. Dar se pare ca visele mele sa vad ce este dincolo de acea usa incuiata mi se naruie in momentul in care am vazut ca este inchisa cu un lacat imens.

Intru in camera de langa si vad ca este aranjata foarte frumos si plin de flori. Inaintez spre noptiera care era deschisa aproape complet. Era o poza...iar in poza era Alex sarutandu-se cu o bruneta. Cand m-am uitat la data am vazut ca poza era facuta acuma nici doua saptamai. Dar asta nu are nici un sens, atunci eram la padure, doar daca...doar daca poza nu a fost facuta cand Alex a venit pana in San Francisco pentru internarea mamei lui...la reanimare.

La naiba, fix cu o zi dupa ce am acceptat sa fiu cu el. Mi-am luat telefonul si am facut o poza fotografiei. Am asezat fotografia exact la fel cum a si fost, pentru ca Alex sa nu isi dea seama ca i-am umblat prin lucruri...daca sunt ale lui. Pana la urma camera era prea frumos redecorata si nu cred ca Alex are chiar asa o manie cu florile, aici zici ca ii o jungla.

Mi-am inchis telefonul si am fugit afara din apartament, nu inainte de a-mi lua bagajul si toate sperantele cu mine. Nu sunt genul care sa faca un mare tam-tam, dar fotografia nu era prafuita deci nu era doar abandonata acolo. Si nu am putut sa ignor mirosul feminin ce plutea in acea camera. Sertarul era nu demult deschis, nefiind nimic din sertar prafuit. Si eu ce sa mai inteleg de aici? Simplu pentru Alex am fost doar o joaca exact cum am crezut si cand l-am cunoscut.

El parea genul de player care joaca fetele pe degete si doar sa se distreze. Nu imi pare totusi rau pentru ce am avut...a fost asa...asa real si...si corect. Pacat totusi ca nu a durat, dar nu pot eu sa il fortez sa fie cu mine...plus ca fata aceia din fotografie parea destul de apropiata adica erau pe plaja...si avea un buchet de trandafiri rosi in mana.