Darius

157 7 1
                                    

        La ce dracu s-a trezit frumosul de unchimiu să mă sune să vadă ce fac ca și când i-ar păsa și după să îmi spună să vin acasă pentru că vezi Doamne nu i-am zis unde și când plec, da unde mama lui proces verbal scrie că trebuie să îi dau lui raportul sau să fac cum vrea el.

        Însă nimic din toate astea numai contează pentru că atunci când o văd pe Allison într-o pereche de blugi tăiați, care vin perfect pe picior, o bluza cu spatele gol și în picioare niște ghete cu toc, cu un machiaj simplu de seară și părul ondulat, toți nervii îmi dispar, mintea mea se golește fotografiind-o de nenumărate ori din cap până-n picioare. Mă pierd în ochii ăia căprui, care caută înțelegere și ajutor. Când văd mâna Blondului că-i cuprinde talia și că vărul ei Luci, defapt, vrea să-i cupleze, nici nu găsesc cuvinte să spun ce sentiment puternic de gelozie și de nervozitate mă cuprinde. Nu stau prea mult pe gânduri și îi fac semn să urce în mașină, iar eu urc imediat după ea, ceea ce-l face pe Blond să se strâmbe, iar Miranda chicotește în continuu ceea ce-mi dă de înțeles că este de ambele tabere.

        În club, o dăm pe alcool iar fetele și șoferul pe suc și apă. După ce mă asigur că sunt suficient de luat încât să numai țin cont de nimic dar totuși să pot merge bine și conștientiza fiecare pas pe care îl fac, o invit pe Allison la dans. Exact Blonduțule, nu am de gând să-ți las această bijuterie scumpă pe mâna ta, ai putea să o spargi, la cât de zăpăcit ești. Îi explorez corpul delicat, ușor, savurând fiecare clipă în care îmi permite să mă oftic, că încă nu-mi aparține, nu-mi aparține chiar deloc, în timpul dansului sunt atent la cum se unduiește și-mi dau seama că am de a face cu o dansatoare profesionistă, este o bombă în adevăratul sens al cuvântului, iar tipii de lângă noi pot afirma asta pentru că o privesc fascinați în timp ce ea se lasă condusă de muzică. E clar că le dă clasă la multe și nu numai prin dans, dar si prin felul de a fi și de a arăta, o privești în ochii și-ți dai seama că este specială, dar prefer să fie specială doar pentru mine.

 ***

        Nu pot băga mâna-n foc, că atunci când voi ajunge acasă voi scăpa teafăr, este 4 dimineața și sper ca unchimiu să doarmă, însă am impresia că voi fi dezamăgit. Viața se schimbă cum vezi cu ochii, tu te schimbi fără să-ți dai seama în cel mai subtil mod. Parcă mai ieri râdeam cu tata de prostiile pe care le-am făcut și intr-o secundă am rămas al nimănui, apoi.. după un an, aproape că m-am refăcut complet și am venit în România cu Eric și Katie și dintr-o dată viața ia alt drum, fără vreun fel de semnal, apare unchimiu în peisaj. Și toată lumea spune ca-ti decizi viitorul singur, că destinul îl faci cu mâna ta, e adevărat, dar pana ajungi tu să îți controlezi viața, apar tot felul de obstacole care fără să îți dai seama îți schimbă modul de gândire, în bine sau în rău, asta depinde de fiecare în parte. Dar totuși cât de prost să fi să crezi că daca apari de nicăieri îmi poți controla viața așa... pocnind din degete.

        Întredeschid uşa încet, arunc o privire în cameră verificând zona. E întuneric ceea ce-mi dă de înțeles că toată lumea doarme, mda ca-n filmele cu proști, toată lumea deduce asta in situațiile de genul dar știm cu toții că părinții, în cazul meu unchiu, pândește în living. Intru ușor în casă, cu o fărâmă de speranță că asta nu se întâmplă și în realitate, totuși e 4 dimineața și încă este weekend deci nu are ce să-mi reproșeze. Urc scările precum un hoț, în mama măsi de treabă, că încă sunt destul de beat încât să fac chestii fără sens. Mă liniștesc cand ajung in fața uși de la camera mea, trag adânc aer în piept, mă calmez gândindu-mă că am scăpat de chinul intrebărilor asa ca  deschid ușa și aprind lumina. Mă ingrozesc, sperii și parcă scot un țipăt pițigăiat care mă rog la bunul Dumnezeu să nu fi fost al meu dar nu cred că unchiu, care stă in capul oaselor liniștit în patul meu, ar scoate un așa sunet, mai degrabă o persoană beată ca mine. Mă așteptam la asta decând am intrat in casă dar totuși... dacă vroiam să-mi dau tricoul și blugii  și rămâneam doar in boxeri și mă aruncam in pat, ce s-ar fi intâmplat? Tot eu aș fi fost vinovat pentru că l-aș fi lovit.

RăzbunareaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum