străfulgerare

64 11 3
                                    

mi-ai spus
să încercăm, lumină;
mi-ai spus
să-mi răsar apusurile din suflet în străfulgerări
mi-ai spus
să fiu eu însămi.

eu ți-am răspuns
că nu îmi place cum sună cuvântul ăla.

mi-ai spus
că ar trebui să-mi pună cineva orizontul la picioare pentru că sunt o persoană grozavă
și că aș merita titlul de nostalgie.
eu m-am uitat la tine.
ți-am răspuns că nu.

pentru că un spirit înecat în el însuși nu merită să trăiască.

m-ai îmbrățișat cu muzica șoaptelor tale.
cu pământul din privire.
cu soarele din ochi.

dar acum e rândul meu să-ți aduc aminte de ocean.

refulări în oceanUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum