refulări în ocean

adevărul

moarte frumoasă, mi-a spus,
hidoșenie.
l-am privit.
în clipa aia, aș fi vrut să-l rănesc.
să-l sparg.
să-i înghit orbitele.
e altceva să-i auzi pe alții spunând ce gândești tu despre tine.

mi-am privit și sufletul murdar.
l-am smuls și l-am privit.
era o urâțenie de suflet, jur.
abia putea să se țină singur în viață.
era cât un fir de fum.

m-am înecat.
m-am prăbușit.

am simțit cum îmi iese sângele înnegrit pe ochi.
m-am distrus.
am căzut din nou.
haos.

el și-a înghesuit toată răutatea în mine.
și nu numai el.

i-am strigat să se oprească.

dar tot m-a frânt.

adevărul din minciună este că sunt un suflet urât.
îmi place să accept asta.

adu-mi un suvenir de la Moarte, pocitanie!
spânzurare plăcută.

m-am cutremurat când am înțeles că gândurile lui erau, de fapt, ale mele.