am luat minciuna în mâini
( minciună repetată
diluată
doar puțin )
și m-am pus sub un copac,
unde am învățat,
cataclismatic
s-o respir.și mi-am promis
că voi face mai mult
decât să plantez semințe
de tremur.
semințe de balans.
că va veni o vreme
când voi pleca
așa gri cum sunt
așa anti-cameră cum sunt
acasă.dar albul m-a mușcat prea mult
și m-au năpădit năprasnic
rimele fără vers
și aripile de fluturi
pe care i-am omorât.
iar praful de pe
aripile lor
m-a orbit
doar puțin.
diluat.am căzut.
dar mi-am promis.
că voi reveni în fericire
că voi reveni în artă
cu respirații
și cu dezambiguizare dezastrală;
dar, cel mai important,
cu lumină
și tremur.
CITEȘTI
refulări în ocean
Poetrypatetic, poetic, persiflând nemurirea. infinit. în care poezia iese din urâțenia umană fără să vrea.