e un balans ciudat de energie
bine-rău;
bine-cunoscut;
flux,
în apusurile
de clipe septembrie-octombrie.și cred că folosesc prea mult cuvântul vis.
poate pentru că e un cuvânt frumos.
și e frumos să te murdărești cu el.
( – da, cuvintele sunt murdare și dor
ca o explozie a spițelor de la bicicletă
sau ca roata mare de la carusel,
dar sunt frumoase – )
sau poate pur și simplu pentru că dorm.poate pur și simplu pentru că alunec.
dar energia tot se balansează, și cu vis, și cu coșmar.
și cu vis, și fără, mă auzi?
oprește-te, cutremure.
nu te vreau în mine, disfuncționalitate.
catastrofă trupească.
nu vă mai vreau, plămâni stricați...
CITEȘTI
refulări în ocean
Poetrypatetic, poetic, persiflând nemurirea. infinit. în care poezia iese din urâțenia umană fără să vrea.