V

15 3 0
                                    

Peste 3 ani și 4 luni
Au trecut deja 3 ani de când sunt inchis in acest loc mizerabil,în fiecare zi e la fel,aceleași medicamente,aceiasi oameni fara sentimente,aceiasi mâncare scarboasa pe care nici porcii nu ar încerca să o mănânce și cea mai minunată chestie din acest loc este faptul că în fiecare zi majoritatea care vin la cantină sunt bătuți mutilați si chinuiți, pielea mea deja e tăiată cusută si iar tăiată,sunt plin de urme de bici si de răni ce le gasesti peste tot pe pielea mea. Nu mai suport pe nimeni,Victor ma mai consolează uneori,dar nu ma mai ajuta prea tare,nici povestile lui vesele nu ma mai fac sa zâmbesc. Acum sunt doar un manechin ce se mișcă, am ucis totul din mine,am bagat copilul inocent din inima mea într-un sicriu si l-am îngropat adânc în întunericul sufletului meu, sunt sec in sentimente ,sunt deja mort.
- De ce doamne ma chinui?
- Viata si destinul te chinuie,nu exista rai sau iad,exista doar moarte"Daca viata ar fi sfarsitul a tot,cei mai in castig ar fi ticalosii,caci odata cu moartea sunt eliberati de trup,suflet si păcate...iar liniștea de pe mormintele lor va fi la fel ca cea de pe mormintele celor virtuosi " Platon.
- Frumoase cuvinte.
- Gândește-te bine la ele.
(Artur a studiat filozofia,deci practic este un filozof)
O asistentă medicală vine spre mine si imi spune.
- Denis Minăl?
- Da,de ce?
-Domnișoara Maia,va chiamă la ea in cabinet.
Vorbeste cu scârbă si dezgust,după ce ma ridic face doi pași in spate si înghite în sec.o ia inainte iar eu dupa ea,de la usa catinei vine cu noi si un gardian,intru in cabinet si o văd pe Maia stând cu ochelarii pe nas si uitanduse printre niste foi.
- Deci,ați dorit sa ma vedeți?
- Da ia loc,vei face un test,ultimul test ce il faci aici daca il dai bine.
- Serios?Deci am o portiță de scăpare?
- Da,acum rezolvă si gândește-te bine la tot ce scrii
- Bine.
Peste 3 ore
- Gata.
- Bine, a sa te anunț când vor veni rezultatele.
- Dar cam cand vor veni ?
- Păi poate azi,poate maine,nu stiu nici eu sigur.
- Bine,mersi mult
- Pentru ce?
- Pentru tot. (O îmbrățișez strâns și ea face la fel,sunt deja cu un cap mai înalt ca ea). Chiar ti-ai ținut de cuvânt, chiar esti o prietena adevărată, esti chiar mai mult,esti ca o sora mai mare pe care o iubesc enorm.
- Nu ai pentru ce,acum dute
Ies pe usa si cum era de așteptat gardianul ma asteapta lângă ușă. Incep sa merg către cameră iar el din urmă, imi deschide usa si ma împinge in cameră. Il înjur de toti sfinții si dracii apoi imi îndrept privirea spre Artur ce tinea o foaie in mâna, stătea în coltul camerei si cu ochii in lacrimi privea acea foaie,vedeam in ochii lui si tristețe si durere si ura,ma apropii de el iar el observă si isi ia din nou poziția de stâncă de neatins.
- Ce s-a intamplat?
- Nu e treaba ta si nu ar trebui sa te intereseze.
- Dar ma interesează. Spune-mi, poate te vei simti mai bine
- Care ar fi rostul,oricum peste o săptămână voi fi executat,am cancer si in mai putin de un an voi muri,si pentru a nu irosi spațiul si mâncarea imi vor scurta suferința.
Nu stiam ce sa spun,stăteam ca tontul si ma uitam in pământ,apoi ma uit la acea foaie.
- Dar cu asta ce-i?
- Mi-a trimis-o soția mea cu 6 ani in urma si daca tot voi muri s-au gândit macar sa imi dea scrisoarea,dar mai tare ma distrus această scrisoare.
- De ce?
- De ce ?pentru ca mi-a spus ca sa căsătorit cu altul,ca are un copil,ca ma urăște,ca sunt un 0 in ochii ei si daca voi ieși sa nu îndrăznesc să ii vorbesc.
- Păi si de ce te urăște?Cum ai ajuns aici?
- Oricum in curând mor asa ca nu cred ca va mai conta dupa asta.Am ucis 4 oameni,i-am chinuit si am facut asta in fața fiecăruia, aveam o sete de răzbunare nebună, aveam o bestie ce isi dorea cu orice preț rugamintile si lacrimile lor.Nu ma puteam controla,devenea o obsesie,ii urmăream, le aflam toate punctele slabe,apoi ii prindeam si începeam să ma joc cu ei si cu mințile lor,era amuzant,recunosc...
- Dar de ce ai facut asta?
- Pentru ca voiam să mă răzbuna pe unul dinte ei,pentru ca el și-a bătut joc de fica mea,si la fel mi-am batut si eu joc de cei pe care ii iubea cel mai mult pe lumea asta,i-am ucis frații si cei mai buni prieteni in fața lui,ii chinuiam in fața lui,iar spaima si durerea din ochii lui imi aducea cât mai multă plăcere si imi creștea dorința de răzbunare, după ce i-am ucis poliția m-a prins în subsolul unei case părăsite, atunci am fost arestat si condamnat la 25 de ani in închisoare, am stat 5 ani dar am inceput sa delirez,aveam căderi nervoase,turbam in celulă, treceam prin o mie de stări pe minut,apoi m-au adus aici si am stat vriun an in cămașa de forta fara scăpare, apoi cand am devenit mai calm luam doar pastile si stăteam aici singur,am stat in singurătate încă vrio 5 ani apoi ai venit tu,iar acum tu esti cel care va sta singur.
- Cu putin nproc voi ieși curând
- Norocul nu exista,el se face cu propria mână, tu decizi daca vei avea noroc sau ghinion,singurul  loc unde  conteaza norocul e la jocurile  de noroc. Nu uita,viata e un joc dur in care e imposibil sa castigi cinstit. Norocul  este doar o fantezie a oamenilor ce o cred din bătrâni până în tineri,dar in viața nu e e totul roz,umbrele apar doar dacă este lumina, viața e plină de ură și de dezamăgiri, nimeni absolut nimeni nu te fereste de șerpi ce isi doresc sa te vada la pământ,nimeni nu te va ridica de jos înafară de tine,nu zic sa nu ai incredere in nimeni,caci sunt oameni de incredere dar tine minte, serpii nu sugruma ei sărută pe obraz,nu avea incredere in ochii ce ce par inocenți,ei te pot ucide,ai grija pe umărul cui plângi,căci la spatele tău va zâmbi mândru de decăderea ta. Fii cel ce schimba,nu cel ce așteaptă schimbarea. Ai fost un coleg,chiar un prieten bun,imi place ca esti dornic să afli lucruri și îți dorești să știi cât mai multe. (Începe să plângă, este prima și ultima dată când îl văd plângând. Il îmbrățișez strâns iar el acceptă îmbrățișarea mea și răspunde și el la ea,îi simt lacrimile fierbinți  pe piele și imi lipesc obrazul de tâmplă lui. Se liniștește și ma împinge la o parte rupând îmbrățișarea. )
- Stii,imi esti ca un fiu,mereu mi-am dorit să am un băiețel. (Era târziu și ma rugat sa dorm lângă el,să simtă ultimul strop de căldură inainte de...sfârșit)
În zori usa a fost deschisă și el a fost dus pe ultimul drum,am început să plâng, mă doare această pierdere,m-am atasat foarte mult de el...dar acum...el rămâne doar în sufletul meu ca o amintire dureroasă.

Suflet NegruUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum