Suflet Negru

XVII

Cei doi au un caracter destul de agresiv,dar nu judec,nici eu nu o duc mai bine cu menținerea controlului. Luis cunoaste 5 limbi diferite și vorbește fluid în toate,  Derec este un hacker de elită,a spart conturi câtorva colegi în mai puțin de 5 min,nu mai zic ca are 10 pe linie la informatică. Martin e mereu pregătit sa  de-a raspuns întrebărilor puse în clasa,mereu cu un zâmbet larg ajuta colegi ce rămân în urmă. El este exact opusul meu,singurul lucru care îl avem în comun este ca cunoastem bine materialul.
   Este ora de sport. Azi jucăm basket dupa ce ne-am împărțit în 2 echipe îl am pe Martin ca adversar. Jucăm dar nimeni nu înscrie pentru ca nici unul dintre noi nu lăsa coșul liber,eram practic 1 la 1,restul se așezara pe scaune și se uitau. Este foarte rapid și atent la fiecare mișcare pe care o fac  și care trebuie sa o facă. Înscriu un cos apoi el arunca mingea de la o distanță destul de mare si da coș.
Se apropie de mine și zâmbește.
- Bun joc.
- De acord .
- Poate ar trebui să vorbim despre proiectul la română. Cu cine îl faci?
- Eu deobicei lucrez singur.
- Hm, atunci pe ăsta îl vom face în echipă.
- Nu stiu ce sa zic...
- Vii la mine maine la ora 3 ne întâlnim în fața magazinului ... și plecăm împreună la mine.
- Dar...
- Foarte bine,sa stabilit.
- Dar eu...
- Mă bucur că vom lucra împreună.
Și a plecat fara sa ma lase sa mai scot vreun sunet.
  După ore intru pe la Maia să mai vorbim.
- Hei,ce faci?
- Uite controlez niște teste,tu ce mai faci?  Gata orele?
- Da.
- Deci,ce parere ai de noii tai colegi,am observat ca sau integrat destul de repede?
- Sunt chiar de treaba, mai ales Martin,e foarte prietenos, cam prea prietenos după mine(o spun mai mult pentru mine)
- De ce crezi asta?
- Nu stiu,ceva nu imi place la chestia asta cu bunătatea...E prea ciudat...adică de ce ar vrea sa ii ajute pe toți ... si de ce ar avea nevoie sa fie placut de toti?
- Jack
- Asta îi da un aer ciudat
- Jack
- De ce incearca sa fie asa bun la tot
- Jack
- De parca ar încerca să își atingă un scop
- Denis!
- Ce-i?
- Nu crezi ca esti putin gelos?
- Cum adică,eu nu sunt...
- Se pare ca simti un pic de concurență...
- Eu pur si simplu nu suport ca el sa fie mai bun ca mine ... oh,la naiba...se pare ca am un...adversar...oarecum
- De ce sa fie adversar și nu aliat?
- Aliat? Eu nu am aliați
- Uite,stiu ca e greu dar cred ca ar trebui să îi dai totuși o șansă...
- Ce? Deja tii cu el?
- Nu,el a venit la mine,voia să întrebe cum sa se integreze, e o școală noua,oameni noi,nici cu frații lui nu se înțelege...
- Super,te-a corupt și pe tine
- Ba  nu...pur si simplu încearcă...
- Hm,presupun ca ai dreptate...oh,la naiba. Bine te las, plec acasă.
- Bine,pa.
Ies din cabinet și las muzica din căști să acopere orice sunet dinafară și încep să mă gândesc la ultimul cuvânt pronunțat inainte de a ieși, acel cuvânt ce ma zgaraie pe creier.
Acasă, ce cuvânt straniu,imi vin atatea în minte cand pronunț acest cuvânt. Atatea amintiri se trezesc și imi macină sufletul rămânând în urma acestor amintiri doar o dâra de smoală ce imi pateaza sufletul în culorile morții. Mă simt mort,chiar dacă sunt viu și nu pot să imi schimb starea asta orice aș face.
Poate de fapt de asta nu il suport pe Martin,reușește să zâmbească asa ușor...de parca totul ar fi perfect...as vrea sa pot face și eu asta.

Pierdut în gânduri ajung in fața casei, Intru și văd că Kara stătea în fața oglinzii îmbrăcată într-o ținută de petrecere .
- Hei,unde pleci de te-ai gătit asa
- Zack ma invitat la o petrecere.
- Păi și stii macar unde e?
- Bine inteles,mi-adat adresa iar eu am comandat un taxi si în curând trebuie să vină.
- Hm,bine,eu plec să ma vad cu niste prieteni.
  Ies după ușa și mă uit după taxi,nu am deloc incredere in acel tip,sigur pune ceva la cale,nu o voi urmări...doar Mă asigur că totul vafi bine. Apare un taxi iar eu fac semn cu degetul să nu clacsoneze.
- Mă scuzați, dar vi să dat adresa de la destinație?
- Bine inteles, de ce?
- Hm,cum să vă spun să mă înțelegeți și să nu ma credeti nebun. Vedeți dumneavoastră, sora mea mai mică a fost chemată la o petrecere de un tip în care nu am deloc incredere si ma cam urăște,și fiind un om foarte paranoic nu as putea sta calm cu gândul că i s-ar putea întâmpla ceva.( spun toate astea foarte rapid dar soferul înțelege foarte bine situația și sta câteva secunde pe gânduri apoi imi spune)
- Urca în mașină.
- Dar cum fac să nu ma vadă?
- Urcă.
Urc in masina si ma asez pe scaunul din față el scoate dintr-un sertar o petrică,o eșarfa și o pereche de ochelari. Imi pune perucă pe cap apoi ochelari și la sfarsit imi așează esarfa pe umeri în asa fel să nu mi se observa hainele. Apoi claxoneaza,iese rapid din casă și încuie ușa în urma,semn că nici cei doi nu au ajuns acasă. Se urca in masina si cu un zâmbet larg pe fața zice
- Buna ziua!
- Buna ziua,unde mergem?
Întinde o foiță pe care este indicată adresa asa zisei petreceri.
Taximetristul continuă să vorbească,  -Sper ca nu te superi,asta e ultima tură și am vrut să împușc doi iepuri dintr-o lovitură asa ca am mai luat o domnișoară.
- Nu e nici o problemă  ( scoate căștile și le pune în urechi dând muzica la maxim,până și eu auzeam melodia pe care o asculta. După ce ma asigur ca nu mai poate auzi încep să vorbesc cu taximetristul,
- Eu sunt Denis dar mi se spune și Jack,dumneavoastră?
- Adam.
- Și de ce țineți asa chestii în mașină?
- Pentru orice eventualitate. (Și zâmbește uitanduse cu coada ochiului la mine) tu nu esti de aici,nu?
- Nu,nu sunt.
- Păi și ce tea făcut atunci să vii aici.
- E o poveste lungă.
- Ceva probleme în familie?
- Se poate spune și asa.
- Hm, se vede după tine ca nu esti un oarecare,iar asta sigur nu e sora ta,nu semănat câtuși de puțin.
- Ce aveti în vedere,cum se vede?
- Semnele de pe mâna ta, nu e tatuaj și nici accident prin care ți-ai făcut,asa răni se pot face doar in spitalul de boli psihice sau în închisoare.
- De unde stiti?
- Am trecut pe acolo.
- De ce?
- Poveste lungă,eu sunt fost pușcăriaș,acum mi-am gasit slujba aceasta dar nu e inteles ca lupul paru-si schimba dar năravul ba,nu sunt criminal în serie dar să zic așa...fac rau în scopuri bune dacă înțelegi ce vreau sa zic.
- Cred ca am inteles, dar dumneavoastră cât timp ati stat în psihiatrie?
- Te rog, nu imi mai spune asa,ma faci sa ma simt bătrân, adresează ca de la egal la egal. Păi nu chiar asa mult,adică au fost impus o  sumă destul de mare pentru a ieși.
Observ ca oprește masina si melodia se oprește, am ajuns la destinație, ea coboară din masina in fata unei cladiri ce pare a fi parasita si intra repede inauntru.Taximetristul întoarce masina prefacanduse ca pleaca dar se oprește la câțiva metri.
- Asta e ultima cursă,uite numărul meu,dacă apar probleme ma suni și te ajut cu tot ce pot.
- Mersi. Ii strang mâna și cobor din mașină, pleaca iar la câteva secunde se aude un țipăt. Deschid usa fara sa fac zgomot și aud niște voci cum vin dintr-o cameră, ma apropii și văd acel parazit și încă doi prieteni de ai sai. Merg încet și mă poziționa în fața ușii cu un zâmbet diavolesc,o observ pe Kara cum era ținută cu mâinile la spate iar el îi apuca bărbia și voia să o sărute.
- Vai,dar pe cine văd eu aici...
Ei se intorc socati si in acelasi timp se asternuse peste chipul lor o umbra de frica.
- De unde ai aparut?
- Hm, dar ce? Nu ți-a fost dor?
- Nu.
- Bine,plec,dar impreuna cu Emily.
Începe să râdă și continua să vorbească.
- Nu,tu pleci sau mori dar ea rămâne aici.
- Hm,prefer varianta plec cu Emily sau va omor pe toti 3.
- Asta nu este o variantă.
- Acum e,deci?
- Nu face nimeni cum zici tu.
- Hm,bine atunci.
Ii trag un pumn în față lăsândul să cadă jos apoi îi ridic capul și îi mai dau un cap și văd cum sângele începe să țâșneasca din nas. Lesina după ce vede acel sânge, cei doi iau dat drumul și își scot câte un cuțit indreptandule spre mine. Hm,modul cum s-au așezat și cum țin cutitele imi aminteste de cei 3 din acea seară,sigur sunt ei. Le apuc mainile sn ca
re aveau cutitele și îi fac sa se indica unul pe altul apoi după ce sau lasat in jos îi calc pe mâinile în care stăteau cutitele iar ei încep să urle de durere. La
ea se ridică și le scoate cutitele apoi i le lipește unuia dintre ei de gât iar teroarea din ochii lor o încântă. Ea începe să apese ușor cu lama cutitului pe gâtul fierbinte,o adanceste tot mai mult în pielea moale apoi printr-o singura mișcare îi taie gâtul zâmbind satisfăcută de imaginea formată, cel de langa el văzând toate astea lesina fara sa isi astepte rândul.
- Bine, sa mergem!
- Esti nebună? Cum să lăsăm totul asa aici? Îți dai seama câte amprente am făcut?
- Da-le dracu,oricum sunt prosti și nu rezolvă nimic.
- Nu putem risca. (Scot telefonul și formez numarul lui Adam)

Convorbire telefonică:
- Buna,sunt Jack,esti ocupat?
- Ce sa intamplat?
- Păi avem un cadavru și 2 leșinati.
- Hm,să ghicesc,vreți să acoperiți urmele.
- Dap.
- Vin imediat.
Încheiat.

- Cu cine ai vorbit?
- Un nou prieten.
- Mm mm,îl cunosc,ai venit cu el aici.
- Ce?
- Da.
Nu durează mult ca usa se deschide,are o pereche de manusi pe maini si o valiza.
- Deci,să vedem cum sta treaba.

..................................................................