Plăcere Ascunsă

23

Andrew(ascultați melodia)

Imi petrec zilele in agonie, mă simt ca ultimul prost din lume.De cand ea m-a parasit eu nu mai sunt bun de nimic, fratii mei au încercat să mă facă sa imi revin dar sunt distrus.Dupa acea seară am distrus-o pe tarfa de Julia, i-am luat dreptul la o slujbă in țară si am avut o discuție, una care a facut-o sa inteleaga,  ca singura solutie ca sa scape de ceea ce urma să ii fac este să plece si să mă uite. A plecat dar eu nu mi-am revenit. Inima mea nu este fericita nici macar un sfert.

Mă urc in masina si obosit din pricina alcoolului și tarfei de aseara mă chinui să țin de volan.La semafor imi îndrept privirea spre o clădire care se renova si vad o femeie roșcată si privind-o de la spate zici ca este ea...

- Sara ?

Spun si incep sa o privesc dar imi revin din tranșă cand incep șoferii să mă claxoneze.

Probabil că nici nu e ea, mi s-a mai intamplat să o văd in multime, în fiecare femeie si dupa sa realizez ca nu e ea. Că  ea nu se mai intoarce si eu am încetat să mai merg sa verific dacă e acasa.

Sara

Incep să mă agit prin clădirea aceasta urcând si coborând scările începând sa analizez lucrurile si să vorbesc cu oamenii prezenți.

Au trecut trei săptămâni de când am ajuns aici, în orașul meu natal. Nu a durat mult că o prietenă veche de a lui mama ma contactat oferindu-mi o sala unde ea avea rochii facute de ea dar a dat faliment. Am cumparat spațiul si am spus că am să expun unele fotografii si astept sponsori.

Mă urc in masina si mă duc acasă si cand imi vad copii că dorm in patut mă duc si ii sărut pe frunte. Nu am parte de liniște de cand am venit si stiu ca suntem atât de aproape de el. Că, copiii riscă să se întâlnească cu el si atunci situația ar fi una complicată .

Uneori ma gandesc ca nu am facut bine ceea ce am facut, trebuia să ii dau dreptul de a fi tata. I-am confiscat doi ani din viata copiilor lui.

- Sti ca trebuie sa ii spui lui Andrew!

Ivy, apare în fața ușii si ne privește.Nu este prima oară când tine cu el, în defavoarea mea.

- Nu!
Spun decisă si o trag din cameră ca sa nu trezim copiii.

- Nu te aminint, dar ai face bine să ii spui, pană nu cresc destul de tare să întrebe de tatăl lor!

- Esti sora mea si te iubesc dar nu este treaba ta !

- Pune-te si in situatia lui.

- Mă pun Ivy, în fiecare zi si mă simt foarte vinovată dar ....

Încep să plâng incet si imi pun mâinile în cap.Ivy ma îmbrățișează si mă las in bratele ei.Vinovatia este tot mai mare, sunt o imbecilă.