Îngerii nu ne-au vrut în rai (Andrei Radu Fan)

Capitolul XVI

"După câteva ore de distracție decidem să mergem sus, să ne schimbam și după să mergem în club."

În seara aceasta Ianis vrea să îi facă o surpriză Ralucăi, din câte am înțeles vrea să îi facă o declarație. Pe când eu prefer lucrurile mult mai intime, Raluca preferă lucrurile simple, dar mai publice, de aceea Ianis a ales să o facă în club, unde vor fi aproximativ 100 de persoane.
Ajungem în club, iar eu și Andrei am dansat mult în seara asta, se făcuse deja aproape 22:00, iar toți ne pregăteam de declarația ce mare, chiar sunt curioasă ce îi trece prin minte lui Ianis. Muzica se oprește, însă după ce Ianis de suie pe un scaun DJ-ul îi pune în fundal, o piesă lentă, care se aude foarte încet.
-Raluca.. Spune aceasta iar fata merge lângă el și o ia de mână.
Ea îi zâmbește foarte sincer, iar în privirea lui se citește dragoste, chiar dacă nu sunt împreună de foarte mult timp.
- Iubita mea, în seara asta am decis, ca aici, în fața tuturor să îți declar iubire. Nu ne cunoaștem de atât de mult timp, însă din clipa în care te-am văzut prima data mi-am dat seama că tu ești aleasa inimii mele. Cel mai uimitor lucru din lume este să privești pe cineva la care ții cu adevărat și să știi că simte același lucru pentru tine și eu am găsit asta în tine, am găsit o persoană pe care să o iubesc atât de mult și să simt că mă iubește cu adevărat pentru cine sunt, nu pentru ceea ce am. Te iubesc atât de mult Raluca! Și o fac cu toată ființa mea, vreau să îmi petrec toată viața alături de tine și să ajungem împreună în locuri în care nu ne imaginam să le vedem vreodată. Și am vrut să știi toate astea și să le știe toată lumea, pentru că e purul adevăr. Și melodia asta e pentru toate cuplurile din sală, în special pentru porumbeii de acolo.
Ianis arată spre mine și Andrei care stăteam îmbrățișați și îl priveam zâmbind. Se dă jos de pe scaun și îi dă Ralucăi o cutiuță, în are se afla un lănțișor cu bănuț, pe care erau gravate inițialele lor.  Începe o melodie lentă, iar toată lumea a început să danseze. Îmi pun mâinile în jurul gâtului lui Andrei, iar acesta mă prinde blând de talie și ne lăsăm purtați de muzică. Se apropie încet de urechea mea și obrajii noștri de ating.
- M-am îndrăgostit rău de tine, nu știu cum ai reușit să mă atragi atât de tare și să îmi dai lumea peste cap, dar, Amy, te iubesc mult..
Cuvintele lui șoptite încet la urechea mea mă fac să mă topesc și să vreau să îl simt mereu atât de aproape de mine. Mă ridic ușor pe vârfuri.
- Și eu te iubesc mult! Îi șoptesc încet la ureche.
Imi pun capul pe pieptul lui și îl simt aproape de mine, pot să simt mirosul gelului de duș amestecat cu parfumul pe care îl folosește. Mă sărută încet pe frunte.
-Îmi doresc să rămâi mereu lângă mine! Nu îmi doresc nimic altceva, nu vreau relația perfectă, vreau doar să rămâi lângă mine indiferent unde ne duce viața.
- Și eu vreau asta draga mea și o să fac totul să fie așa, pentru orice ar fi nu vreau să te pierd.
Seara asta a fost una foarte liniștită, ajungem la hotel în jurul orei 00:00, vrem să ne odihnim puțin, pentru că mâine de dimineață eu și Andrei am plănuit să privim iar răsăritul, iar imediat după plecăm spre casă, ca să prindem încă puțină răcoare. Am decis să dorm și în această seară lângă Andrei, eram la mine în pat și parca nu puteam adormi, așa că am ales să merg la el în cameră, am intrat încet fără să îl trezesc și m-am strecurat lângă el în pat. Nu s-a trezit, dar m-a simțit și și-a înfășurat brațele în jurul meu, iar eu mi-am strecurat capul în scobitura gâtului lui. După am adormit foarte rapid ajungând în lumea viselor.
Mă plimbam pe o stradă colorată, peste tot era soare, iar eu purtam un hanorac negru, destul de gros și o pereche de pantaloni scurți. Eram singură, nimeni și nimic nu se afla în jurul meu. Bag mâna în buzunarul hanoracului și scot o armă, un revolver, are doar un glonț. Cineva vine prin spatele meu, mă ia brutal de o mână și mă întoarce spre el. Un bărbat cu gura ocoperită mă ținea strâns de încheietură, iar cu cealaltă mâna îndrepta spre mine o armă. Mâna liberă încă ținea revolverul, așa că îndrept arma spre el. Era îmbrăcat tot în negru. Își dă bandana jos de la gură și lasă la iveală un tatuaj, negru, care îi prelungea gura, cam până aproape de urechi. În spatele lui apar toți noii mei prieteni, Pușcaș, Răzvan, Alex, Ianis, Raluca, Bianca și George, fiecare ținea în mână câte o armă. În spatele meu apare Andrei, care îndrepta un pistol spre cel care mă lăsase fără mișcări posibile.
E un joc incorect, suntem 2 contra 8. Cu piciorul drept îl lovesc pe agresor direct în puctul sensibil și mă las în jos în timp ce îmi zmucesc mâna prinsă și o eliberez, apoi mă arunc spre mâna în care se află pistolul, trege 3 focuri, iar când îl trântesc la pământ cei din pestele lui început să tragă spre mine. Mă întorc spre Andrei care cade la pământ,  apoi simt cum lumea se prăbușește, însă focurile încetează și cei din fața mea încep să tragă unii în alții. Sunt total confuză și nu știu ce se întâmplă, toți sunt la pământ, iar eu rămân singura în picioare, cad în genunchi lângă Andrei, iar lacrimile încep să îmi curgă necontenit pe oraji. Iau fața lui Andrei în palme și îl privesc, parcă e pierdut, simt că o să mă prăbușesc..
Mă trezesc brusc și îl văd pe Andrei care mă zgâlțâia ușor și îmi șoptea numele. Îmi pun mâna pe obraz și aveam lacrimi, unele deja uscate, iar altele proaspetele. Îl iau strâns în bratele pe iubitul meu și încerc să mă liniștesc.
- Ce s-a întâmplat iubito? Ai început să plângi și să suspin în somn și nu am rezistat să te văd asa și te-am trezit.
- Am visat urat, dar acum, când te văd lângă mine a trecut totul.
Mă sărută pe frunte și îmi zice să stau mai aproape de el. Mă strânge la piept și mă mângâie blând pe păr, iar în câteva momente adorm iar, în bratele lui. De data asta nu mai visez nimic.