Îngerii nu ne-au vrut în rai (Andrei Radu Fan)

Capitolul XXXVIII

"Nu pot să cred că mi-a ascuns așa ceva..."

Cad pe gânduri, însă o aud pe Luana care a început să plângă și mă ridic pentru a merge la ea. O văd pe Samira care se învârtea plimband-o în brațe pe fetița mea încercând să o liniștească.
- Nu știu de ce plânge și nu reușesc să o liniștesc.
- Stai puțin.
Merg și o iau în brațe, îi zâmbesc frumos și o legăn. Își așază capul pe umărul meu și într-un final se oprește din plâns, apoi adoarme. O plimb prin cameră, încă pe umărul meu. Aud cheia în ușă, semn că Andrei a sosit de la primul antrenament. Am trimis-o pe Samira sus, să se odihnească puțin. Merg în întâmpinarea iubitului meu.
- Bună iubire! Spun și îl sărut delicat pe buze.
-Bună dragele mele! Spune și mă sărută și pe mine și pe Luana pe frunte.
- Cum a fost ziua ta?
- M-am descurcat bine, mâine seară am ultimul meci, după care avem puțin timp doar pentru noi.
- Abia aștept. Avem nevoie să ne relaxăm puțin.
- Da, au fost câteva luni destul de complicate.
-Merg să o duc sus pe Luana și după ce zici să pregătim un prânz frumos?
- Sunt de acord cu tine.
Urc scările și o pun în pătuț pe Luana, Samira era întinsă în pat, cu ochii închiși, cred că adormise.
Cobor înapoi la Andrei și mergem împreună în bucătărie pentru a pregăti ceva.
- Andrei, trebuie să îți zic ce am aflat azi.. Spun cu un ton timid și încet.
- Ce s-a întâmplat draga mea?
- Mai am o soră..
- Adică? Încă nu am uitat-o pe Ayda. Spune și chicotește.
- Nu, încă una, în afară de Ayda..
- Ce vrei să spui? Povestește-mi de la început, că altfel mă dai peste cap.
- Aseară am văzut poza cu familia mea și era o fetiță acolo, nu știam cine e și am întrebat-o pe mama, care mi-a spus că e sora mea, când eu aveam doar 4 anișori a dispărut.. Și nu au mai aflat nimic de ea..
- Cum? Și nu ai știut nimic tot timpul ăsta?
-Nu... Mama a zis că ar fi preferat să nu aflu, însă acum că am întrebat și sunt destul de matură a decid să nu mă mai mintă.
- Sunt total surprins...
-Și eu.. Totuși simt că trăiește și că ne caută, însă nu a putut încă să ne găsească. Eu știu că mama nu a încetat niciodată să mai spere..
-Hai să mâncăm, e gata. O cheamăm și pe Samira?
- Sigur iubitule, merg eu.
Plec din bucătărie să le iau pe Samira și Luana. Fetița încă dormea, însă Samira stătea pe marginea patului și o privea blând.
- Hai și tu la masa, ia-o și pe Luana. Îi spun Samirei și îi zâmbesc.
Merg jos și așez masa, în cel mai scurt timp își fac apariția și fetele și ne punem împreună la masă. I-am pregătit și laptele Luanei și de data asta Andrei o să îi dea să mănânce.
- Samira, mai ți mine ce am vorbit, nou peste 3 zile am decis să ne întoarcem  în țară, pentru că sezonul meu se încheie și o să ne luăm vacanță. Acolo nu o să mai avem nevoie de bonă, deci cât o să fim noi în vacanță o să fi liberă, când ne vom întoarce o să te caut, dar nu o să fie nicio problemă dacă îți  găsești ceva între timp. Spune Andrei deschizând conversația.
- Da, e în regulă.

Următoarele 3 zile trec rapid și urmează ca astăzi să ne întoarcem în țară. În ultimele zile m-am gândit mult la ceea ce mi-a zis mama, o să încerc să trec peste. După această vacanță mi-am propus să îmi fac un atelier de design, pentru că sunt pasionată și presupun că dacă înțeleg bine oamenii o să mă ajute și în modă și în psihologie.
Ne-am decis să luăm un avion de noapte, în speranța că Luana o să doarmă pe parcursul zborului și nu o să ne creeze probleme. E ora 3 dimineața, iar eu, împreună cu iubitul și fetița mea ne îmbrăcăm în avion. După cum speram , Luana doarme și nu e deranjată de haosul din jurul nostru, un alt motiv pentru care am ales acest zbor e pentru că nu e chiar atât de gălăgie și aglomerație. Ne așezăm pe locurile noaste, iar eu îmi pun capul pe umărul lui Andrei și îl iau de mână. Iubesc să îl simt aproape, iubesc să îl simt al meu. În zilele ce au trecut mi-am aflat și nota de la Bacalaureat, am luat 9,68. O notă chiar foarte bună, mai ales că nu sunt genul de persoană care să nu facă altceva decât să învețe.
Adorm, iar înainte să coborâm sunt trezită de Andrei, care mă zgâlțâia ușor și mă sărută pe frunte. O luăm pe cea mică și coborâm din avion m mergem la Andrei acasă pentru că stă destul de apropiate. Când ajungem ai lui dormeau așa că nu i-am trezit și am mers direct la noi în cameră să dormim.
Ne trezim dimineața târziu și mergem alături de părinții lui Andrei. Am stat împreună la masă și ne-am decis să plecăm împreună cu toată familia, inclusiv ai mei, o săptămână la mare. Cei mici erau foarte încântați de ideea, la fel ca și mine, mai ales pentru că urma să merg în locul unde a început totul. Unde eu și Andrei ne-am sărutat pentru prima dată, când am văzut primul răsărit și primul apus împreună pe barcă. Totul avea să fie minunat. Astazi mergem și la mine acasă, după care ne strânge toți aici pentru a face planul pentru săptămâna ce se anunță foarte distractivă.