Capitolul 20

2.2K 115 25
                                    

Darcy:

La naiba, de ce ma doare capul asa tare? Imi deschid ochii cu greu si clipesc si mai greu vazandu-mi iubitul langa mine, gol pușcă uitandu-se pe telefon.

Un zâmbet mi se intipareste pe față. Acum sunt a lui chiar ca in toate modurile...

Ceasul de pe noptieră arată ora 10:30 iar eu ma mir ca am putut dormii asa de mult.

—Ma doare capul.

Ma plâng eu si ma bag in sufletul lui Emmet, el imediat punând o mana in jurul meu, fără să lase telefonul.

—Si pe mine. Din cauza ca am atatea de recuperat la ginecologie ca ma doare mintea.

Mormăie el si pune telefonul pe noptieră, aplecandu-se la acelasi nivel cu al meu pentru a ma săruta.

—Nu te-ai protejat aseară.

Ii spun si acesta da din umeri.

—Iei pastila de a doua zii. Trebuie să am vreuna prin casa desii mama rar le folosea.

Zice el iar eu ridic o sprînceană.

—Și celelalte fete ce făceau? Veneau cu pastiluța pregătită de acasă?

Il intreb iar el chicoteste.

—Inafara de prima dată când am facut sex, am folosit tot timpul un prezervativ. Si imi alegeam partenerele cu o grija deosebita.

—Ei da.

Il ațâț eu si el se ridica in picioare mergând către ușă.

—Hai jos pana nu te simti prea specială.

Spune el.

—Iar tu mergi in boxeri? Căci eu vreau sa fac un duș.

Îi spun că o fetiță alintată. Va imaginati ce a fost dupa aceea. Intr-un sfârșit ajungem jos unde Oliver cu Amina sunt atenți la un serial cu vampiri, dar cand ochii lor cad pe noi, rânjesc ca doi tâmpiți.

—Așa, am făcut dragoste, nu vă mai uitați ca niște handicapați.

Corpul mi se cutremură la acel cuvant si roșesc usor cu gândul că ei stiu si au auzit tot ce noi am facut. Insa asta nu ar fii posibil,nu? Peretii nu sunt asa subtiri. Nu?

Zi-mi te rog ca nu. As muri de rusine.

—Ție foame, nu iubito?

Aprob imediat si vad cum pregateste tigaia iar eu imediat ma apuc sa bat ouăle pentru o omletă cum trebuie. Sincer, sunt lihnită.

—Eu la 12 trebuie sa fiu la cabinet.

Spune el si aprinde aragazul. Pun bucatele de șuncă in omletă impreuna cu măsline,ardei si altele, însă stomacul parca mi se întoarce pe dos.

—Tie greață, nu? Este ceva normal. Nu iti fa griji. Aseaza-te, termin eu aici.

Mă ia in brațe și ma așează pe un scaun al bucătăriei, el continuând să gătească, ceea ce imi oferă un spectacol minunat. Nu și-a putut lua un tricou nenorocit pe el, a vrut neaparat să mă ispitească pe mine ca să nu il las sa meargă la servici.

—Mulțumesc.

Spun pe o voce cât mai drăguță atunci cand imi așează farfuria in față. Mancam într-o liniste frumoasa, schimbând cate o privire sau un zâmbet.

La un moment dat incepe sa chicoteasca.

—De ce râzi?

Intreb si pun farfuria in chiuvetă. El incepe să râdă și mai tare iar eu incep sa mă enervez deoarece chiar nu inteleg ceea ce se intampla in jurul meu.

—Mi-am amintit o fază. În primii mei ani de facultate, o fată se dădea la mine. Și prietenului meu ii plăcea mult de ea. Iar prostul de lângă mine a spus ca sunt gay numai ca să mă lase tipa aia in pace.

Imi lipesc buzele intr-o linie perfectă însă ajung sa chicotesc si eu ușor la mica lui povestire. Imi place sa il vad din nou asa fericit.

—Te doare?

Șoptește si ma lipește de el. Cu indexul degetului imi mângâie linia fina dintre pântec si feminitate iar o ceață ușoară de roșu imi acoperă obrajii. De ce trebuie sa fie asa exhibiționist? 

Într-adevăr, simt un mic disconfort insa nimic care sa mă împiedice să îmi reiau cursul vieții.

—Un deranj. Atât. Dar bănuiesc că e normal.

Spun eu si dau din umeri iar acesta mă sărută apăsat.

—Data viitoare o să fie mai bine.

Imi mușc buza si imi ascund fata in gâtul lui. La naiba. De cand am devenit eu așa de timidă? Acesta râde de mine si ma sărută pe creștetul patului. Auzim zgomote din camera alăturată si tresar cand o aud pe Amina cum tipa.

În sufragerie sora mea țopăie si râde iar Olivier înjura.

—Ce se întâmplă aici?

Intreb iar Amina se așează imediat pe canapea iar nimeni nu zice nimic.

—Nimic surioară. Nu am voie să fiu si eu bucuroasă?

Ma intreaba Amina iar eu ridic o spranceana. Ce are si ființa asta?

—Am pus pariu ca nu va treziți pana in doișpe pe cincizeci de dolari. Ea a câștigat.

Oliver cedează în fața privirilor noastre si eu ridic o spranceana din nou.

—Voi ati pus pariu pe noi?

Intreaba indignat Emmet iar Oliver da din umeri.

—Ups. Darcy, cam pisica tu așa, l-ai cam zgariat pe Emmet.

Amina schimba subiectul iar eu ma intorc in spate. Ma palmuiesc mintal.

Emmet este exact ca o zebră. Corpul sau are o multitudine de zgarieturi, roșii și lungi, datorită instinctelor mele animalice. Na beleaua.

—Mai pățim.

Zice Emmet acompaniat de rasetele celor doi iar eu vreau sa intru cumva in pământ.

—Mă duc să îmi sap o groapă în care să mă bag.

Le spun iar Emmet râde in hohote. Imi sărută creștetul si se desparte de mine.

—Ma duc sa ma pregătesc de cabinet.

Îl las sa plece si raman cu privirea blocată pe spatele sau puternic. Oare cum s-a uitat la mine un asemenea bărbat?

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Mar 03, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

SenzualUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum