Era ora 3:00 dimineata si abia puteam sa adorm. Nu intelegeam de ce. Probabil era din cauza gandurilor care si-au facut loc in minte mea si ma tineau treaza. Pana la urma adormisem,iar dimineata cand m-am trezit,eram foarte obosita,fara chef sa merg la scoala sau sa fac ceva,insa nu prea aveam de ales. M-am dus si m-am pregatit de scoala,aceiasi rutina care o am in fiecare zi,nu prea se intampla ceva nou in viata mea. Pe drum spre scoala am sunat-o pe Kate,prietena si colega mea,incercand sa imi omor timpul si sa imi revin putin,dar nu prea reuseam. Imi povestea de nu stiu ce tip,insa nu prea puteam fi atenta. Ajunsa la scoala,pe coridor erau Kate si Ashley.Mi-am lasat lucrurile in clasa si dupa am mers pe coridor.Era prima zi din semestrul al doilea si am vazut cativa copii noi prin scoala. Kate si Ashley se uitau la fiecare fata sau baiat care erau noi si ori faceau misto de ei,ori spuneam ca sunt super draguti.Nu prea eram atenta. Schitam un zambet fals doar ca sa trec neobservata.
Prima ora aveam franceza,materia pe care eu si Kate nu o suportam.Cand usa se deschise,profesoara era inca cu cineva. Un baiat,un adolescent. Era superb.Am ramas blocata pentru cateva secunde. Cand intrasera amandoi in clasa,baiatul se uita la mine si la Kate. Kate ramase si ea socata si cum de obicei,ea are o boala mintala incurabila,trebuia sa imi spuna ce ii trecuse prin minte.
- E cumva iubitul ei ?
- Doamne Kate ! Ce te apuca ? Pare deodata cu noi tipul. E prea frumos pentru Gaga.
- Pai atunci e doar al meu si am sa-l fac sa pacatuiasca in scoala asta de pocaiti.
- Esti bolnava. Foarte bolnava.
-Mersi.
Dupa conversatia cu prietena mea foarte normala,eram atenta la profesoara care incerca din rasputeri sa faca liniste in clasa.
-Buna ziua copii. Acesta este noul vostru coleg,Harry Styles. Harry,poti sa mergi sa iei un loc.
- Bine,mersi. spuse Harry arogant.
Ceva era misterios la el,pe langa faptul ca era arogant.Totusi,mie si lui Kate ne-a placut cum i-a raspuns profesoarei.
Ora de franceza a fost plictisitoare. Imi venea sa adorm instant,mai ales cand auzeam povestiile profesoarei.Kate ma ajuta mult sa ies din starea asta de somnuroasa la ora de franceza,mai ales ca ei nu ii tace si gura si vorbeste non-stop,si cum am spus e putin redusa mintal,deci imaginati-va ce ii duce mintea.Pe la mijlocul orei,am inceput sa radem putin mai tare. Prima si a doua oara profosoara nu ne-a facut observatii.
- Domnisoara Joanne,domnisoara Kate,ce va amuza asa tare ?
- Nimic doamna profesoara,m-a luat valul si nu m-am putut abtine. Kate are niste glume foarte proaste.
- Si ce fel de glume are domnisoara Kate ?
- Nu vreti sa stiti.
- Ultima averitzare sau sunteti trimise in biroul directorului.
Celelalte 20 de minute au trecut parca erau ani,incercam sa nu mai rad,insa Kate era o influenta rea,glumesc. Era o prietena buna care m-a ajutat mereu. Mai ales in perioada mea de "depresie" interminabila. Asta e o poveste care a inceput frumos dar s-a terminat urat,pentru mine cel putin,pentru el habar nu am.In fine .. Tocmai venise pauza si am mers pe coridor iar acolo erau niste prieteni de ai nostrii. Ceilalti povesteau,insa eu eram captivata de tipul cel nou,Harry. Era pe coridor,singur,si se uita foarte insistent la mine.Avea o privire superba.Ochii verzi ce te hipnotizau,niste buze carnoase si rosii,parul carliontat in care vroiai nebuneste sa-ti infigi mana,cel putin eu da. Era imbracat in negru,si avea un aer de om dur,insensibil,indiferent.Oare chiar eram atrasa de el ? De ce se uita asa la mine ? Defapt de ce se holba asa ? Ce vroia ?Vroiam sa merg sa-l intreb,dar nu aveam curaj. Nu stiam cum sa ma comport cu tipi ca el. Era ceva la el care te facea sa nu mai ai vlaga,sa-ti tremure genunchii. In fine ... orele au trecut si am ajuns in pauza mare si am mers in cantina sa mancam. L-am vazut pe Harry. Era singurul la masa,asa m-am decis sa merg sa-l intreb daca doreste sa vina sa ieie pranzul cu noi.
- Buna. Eu sunt Joanne.
- Harry. Si stiu cine esti.
- Serios ?
- Da,esti tipa care a ras la ora de franceza,suntem in aceiasi clasa.
- Chiar ea sunt. Auzi .. nu ai vrea sa iei pranzul cu mine si prietenii mei ? Esti singur si ..
- Nu vrei sa iei tu pranzul doar cu mine ? Sunt mai timid de felul meu.
- Ce comentariu sarcastic.
- Chiar deloc.
- Ok ... Pai .. din ce oras vii Harry ? Ce te aduce in Londra ?
- Din Homles Chapel, Cheshire. Nu prea multe.
- Mi-e cam greu sa te cred.
-De ce ?
- Pai nu te aduce nimic aici ? Atunci de ce ai mai venit ?
- Vroiam sa vad locuri noi,lucruri noi.
- Asta e un motiv.
- Desigur. Tu ?
- Eu ? Ce e cu mine ?
- Spune-mi ceva despre tine.
- Nu prea imi place sa ma descriu.
- De ce ?
- Imi place misterul,si eu sunt misterioasa.
- Frumos. Eu o sa plec. Ne mai vedem.
- Ok.
Ce intimidant a fost. Inima imi bate asa de tare incat o simteam parca in tot corpul. Nu intelegeam ce e cu mine. Imi era greu si sa respir. Dupa orele de curs,am mers direct acasa si am inceput sa invat. Nu ma prea puteam concentra. Imaginea din capul meu era despre Harry,nu despre lupta Austro-Turca din nu stiu ce oras. Era gresit daca abia asteptam sa merg la scoala sa-l vad din nou ? Sa il privesc ? Termina Joanne,nu are cum sa iti placa de el,ai fost ranita,ai spus "bye" iubirii de adolescenti si te concetrezi pe ce e cel mai important,adica scoala. Dar nu .. Nu puteam sa nu ma gandesc la ochii aia verzi. Nu puteam. Ce se intampla cu mine nici eu nu stiam.
YOU ARE READING
Twisted
FanfictionMy mind is like a tunnel.The further you go into it,the darker it gets.