7. -un loc de muncă?-

377 17 2
                                    

Țineam bățul în mâna-mi tremurândă. Foșnetul tufișiului era din ce în ce mai pătrunzător. M-am dat un pas în spate și inima a început să-mi bată din ce în ce mai tare. Simțeam cum sângele îmi curge prin venele înghețate, din ce în ce mai repede. Un fir de păr a început să-mi atârne în fața ochilor, ceea ce m-a făcut să nu mai văd ce se întâmplă în jurul meu. Un zgomot intens s-a auzit când a sărit din tufiș.

Un țipăt scurt mi-a ieșit pe gură după care s-a transformat într-un râs isteric. Frica mea s-a dovedit a fi de prisos. Din spatele tufișiului a ieșit un "fioros" iepuraș, care de cum m-a văzut a luat-o la goană în direcția opusă. Mi-am trecut mâna prin păr aranjându-l după care am început să fug spre casă.

Se înoptase deja, așa că m-am pus pe canapeaua din camera de zi și am început să vizionez un film... "Beastly". Îl mai văzusem dar tot îmi place. Este puțin ciudat că acel băiat din film seamănă extrem de mult cu Harry. Ambii se gândesc doar la ei. Am adormit cu gândul la pățania din bucătăria lui Niall. Cum Harry m-a prins și apoi.....

***

Razele insuportabile ale soarelui mă enervau extrem de tare, încât mi-am tras pătura pe cap. Venind vorba de cap... stătea atârnat de brațul canapelei, ceea ce mi-a oferit o groaznică durere de gât. Soneria m-a făcut să arunc pătura în partea cealaltă a încăperei și să sar în picioare. Bubuituri puternice în ușă m-au făcut să strig.

- Ajung acum!

În dreptul ușii se aflau Amber, Britney și Darla cu niște zâmbete tâmpe pe față. Erau îmbrăcate frumos, în rochii, iar părul lor era aranjat frumos. În schimb eu aveam părul în toate părțile și o față de zombi.

- Nu ești gata? a țipat Amber, în timp ce intrau în cameră.

- Pentru? am răspuns având o față confuză.

- Am hotărât că azi mergem la shopping! a spus Darla gesticulând foarte mult.

- Aaaa. Scuzeee. Am uitat.

- Nu te mai scuza și du-te sus și fă ceva cu fața asta! mi-a spus Britney, mi s-a părut puțin necioplită.

M-am strâmbat la ele după care am fugit în camera mea. Mi-am luat rapid o pereche de blugi scurți și un maiou alb pe care scrie "DREAMER". Îl ador. Mi-am strâns rapid părul într-o coadă de cal simplă după care mi-am pus la gât un lănțișor cu o moustache. Am dat cu puțin fond de ten sub ochi ca să nu mi se mai observe cearcănele, după care am încălțat o pereche de converși albi și am tulit-o pe ușă, nu înainte să-mi iau telefonul și portofelul.

**

- Mai stăm mult? m-am plâns văzând că fetele încă își căutau rochițe pentru ieșirea la pișcină, care e tocmai în incinta Darlei. Forate departe...

- Ăhămm. Tu ce ți-ai luat? mă întreabă Britney în timp ce răscolea printre umerașe.

- O cămașă albă.

- Cămășile albe nu mai sunt la modă! îmi spune Darla, după care-i întorc spatele și încep să râd.

Am plecat de acolo singură deoarece ele nu și-au terminat căutările. I-am întins vânzătoarei cămașa după care i-am dat cardul.

- Îmi pare rău domnișoară, dar se pare că nu aveți niciun bănuț pe card. mi-a spus vânzătoarea în timp ce schița un zâmbet ciudat.

- Ămm. Trebuie să fie ceva. Puteți să mai incercați odată?

- Da.. Vedeți. Nu e nimic..

E ceva înneregulă cu asta. Mama mi-a spus că o să-mi pună bani pe el. În fine.. bine că mai aveam ceva prin portofel. Am ieșit rapid pe ușa mall-ului și am început să o apelez pe mama.

„-Hei, mamă! (...)" - după asta a urmat o conversație lungă despre cum a uitat să-mi pună bani pe card și că sunt plecați în Franța și nu au găsit niciun CEC disponibil, și că ar trebui să mă angajez. Stai puțin.. Să mă angajez? Această intrebare se repeta încontinuu în capul meu. Un tunet s-a auzit dinspre cer și tendința mea a fost să ridic privirea. Cerul era cenușiu și mici stropi au început să-mi atingă fața, făcându-se din ce în ce mai mari. Am luat-o la fugă prin ploaie până am ajuns în fața unei bănci și m-am decis să mă adăpostesc acolo. Am intrat trântind ușa după mine, fără să vreau. Mi-am dus privirea spre oglinda din dreapta mea și puteam spune că arătam ca un câine plouat. Părul îmi era ciufulit, iar maioul mi s-a lipit de piele făcându-mă să arăt ciudat.

- Vă pot ajuta cu ceva? vocea groasă a unui bărbat s-a auzit din spatele meu.

- Ămm.. păi, știți... n... Defapt mă puteți ajuta cu ceva. am spus zâmbind într-un mod victorios. nu știu de ce fac asta.

- Vă ascult...

- Aveți cumva posturi libere? O să încep facultatea în toamnă și m-aș bucura dacă puteam să învăț ceva de pe aici și..

- Pentru asta va trebui să vorbiți cu șeful meu. Veniți mâine la ora zece. Și vă rog să nu veniți udă!

- Mulțumesc! am spus și am tulit-o pe ușă, uitând că plouă.

Când am ajuns acasă m-am trântit în pat și mă tot gândeam la ziua de mânie. Am sărit ca arsă din pat dându-mi seama că nu am cu ce să mă îmbrac. Bine.. am cu ce să mă îmbrac doar că nu știu cu ce. Mi-am scos aproape toate hainele din dulap încercând să le fac să arate bine. dar.. nu. Abia apoi mi-am amintit că mi-am cumpărat o cămașă albă, pe care imediat am asortat-o cu niște blugi nu foarte strâmți și o pereche de sandale negre. Arăta și mai bine ținuta după ce mi-am adăugat un colier și un sacou. Urăsc sacourile.. o fac doar pentru a câștiga un loc de muncă. Va trebui să mă îmbrac office. Urăsc și asta.

După ce am terminat de aranjat hainele în dulap m-am decis să fac un duș. Stropii fierbinți se prelingeau pe corpul meu răspândindu-mi o căldură intensă. După nici zece minute telefonul a început să-mi sune. Am oprit rapid apa și

mi-am luat halatul de baie de pe cuier. Apa se prelingea de pe corpul meu pe jos, lăsând o dâră. Am luat telefonul în mână și am văzut că apelantul era.. Harry.. De ce ar vrea să mă sune? I-am închis, după care m-am trântit în pat înfășurându-mă în păturile moi și colorate. La scurt timp somnul mă furase și am intrat direct în lumea viselor.

Night Changes (Harry Styles)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum