Mi-am aruncat ultima bluză în geantă și apoi am închis-o. Am mai aruncat o ultimă privire la camera mov pe care o lăsam în urmă. Pervazul pe care pierdeam nopți și zile este acum pustiu.. Măsuța din lemn de brad făcută de bunicul va rămâne singură.. Ah.. bunicul, persoana la care am ținut cu adevărat. Cu siguranță acum se uită la mine din cer și...
- Tris, grăbește-te! O să pierdem avionul! gândurile mele au fost distruse de urletul mamei.
Am închis ușa cu grijă după care am coborât rapid scările. M-am dus spre bunica și am îmbrățișat-o. Ne vom mai vedea.
- Să ai grijă de tine. Și să mănânci, că ești slăbuță! mi-a spus jucăuș bunica în timp ce își ținea mâinie pe umerii mei.
- Așa o să fac. am spus și tata mi-a luat bagajul de mână și l-a aruncat în portbagaj.
După de ne-am luat la revedere de la bunica am urcat cu toții în mașină și am pornit spre aeroport. Mi-am pus capul pe geam și puteam auzi mici tunete în depărtare. Sper să nu înceapă ploaia ca zborul meu să fie amânat. Niște stropi minusculi de ploaie se prelingeau pe geam făcându-mă să mă gândesc la toate clipele frumoase de aici.. din Virginia. Stai așa.. Nu am început bine.. Să mă prezint.
Mă numesc Beatrice Heaven și am 18 ani. Până la vârsta de 13 ani am locuit în Londra, apoi m-am mutat în Virginia din cauza părinților mei: afacerile. Nu m-am acomodat deloc stilului de viață de aici. Copii cu care încercam să vorbesc se fereau de parcă aș fi avut vreun fel de boală terminală.
Încă nu pot să cred că mi-am lăsat prietenii.. Adevărul e că nu aveam foarte mulți, dar țineam extrem de mult la Britney, Darla și Amber. Eram prietene de nedespărțit. Mâncam împreună, citeam împreună, odată am făcut și baie împreună.. bine îmbrăcate.. Dar acum o să mă întorc la ele...
Și mai era el. Acea ființă umană.. Aveam doar 13 ani. Nu știam prea multe despre iubire.. dar acel băiat era special.. Buclele lui atârnau și ochii.. ochii aceia verzi, în care te pierdeai ușor, îmi făceau și cele mai mici părți ale corpului să tremure.. Și era fratele Darlei...
Într-un fel nu eram prea deacord cu comportamentul lui. Era rău.. mereu se credea tipul rău.. Dar nu numai el.. și ceilalți patru cu care ieșea: Niall, Louis, Liam și Zayn.. Nu îmi prea plăcea de ei.. Erau prea bădărani.
Fiind acaparată de amintiri nu mi-am dat seama că deja am ajuns la aeroport. Ploaia s-a oprise ceea ce însemna că o să am un zbor liniștit. După ce mama a fost sigură că nu m-am lăsat nimic în mașină și că încă sunt întreagă m-a lăsat să plec. Le-am făcut cu mâna până ce am intrat în avion. Pe obrajii mamei se puteau vedea lucind mici lacrimi.. Se pare că nu-i place deloc să mă lase să plec singură.
Un țiuit asurzitor mi-a înfundat urechiile după care vocea unei femei: „Toți pasagerii sunt rugați să-și fixeze centurile de siguranță". În următorul moment mă aflam deasupra Virginiei. Mi-am luat privirea de la geam și am început să ascult muzică. Se pare că voi ajunge în curând la Londra.
