Yoongi stătea pe unul din scaunele din bucătărie, privindu-l pe Hoseok.
Pare că se descurcă bine.
Și-a întors privirea spre telefon pentru câteva momente, timp suficient pentru ca Hoseok să reușească să își facă unul dintre degete să sângereze.
"Ow!"
Yoongi s-a grăbit spre el, luându-i mâna și începând să sufle spre locul în care își provocase rana.
"Ce faci?" Întreabă Hoseok, surprins de acțiunea lui Yoongi.
"Așteaptă." Răspunde Yoongi, continuând să sufle peste rana lui. Cumva, acel sentiment îi era cunoscut lui Hoseok, ca și cum nu ar fi fost prima dată când a trecut prin așa ceva.
Gândurile lui Hoseok i-au fost întrerupe de Yoongi, care terminase ceea ce făcea. După câteva momente, deja se întoarse cu un plasture, pe care i l-a dat numaidecât. Avea un design neobișnuit, asemănător cu cele pe care Hoseok le avea acasă.
"Mulțumesc, Yoongi!"
♡♡♡♡
CITEȘTI
ꪮꪀꫀ ꪶꪖᦓꪻ ꪻ꠸ꪑꫀ || ᦓꪮρꫀ
Fanfiction《Sope/Yoonseok AU》 Unde Hoseok nu își amintește nimic, în afară de momentele cu prima persoană pe care a iubit-o. Din păcate, în amintirile lui, e o cu totul altă persoană. Yoongi, cumva, e dispus să îl ajute.
