"Yoongi?" Întreabă Hoseok, pe un ton îngrijorat, în timp ce se apropia de silueta ce stătea liniștită pe nisip.
Yoongi și-a întors capul imediat cum și-a auzit numele.
"Ești bine?"
"Da. Mi-a intrat niște nisip în ochi mai devreme, nu-i nimic."
Yoongi a zâmbit, pentru a-i arăta că e bine. Spre surprinderea lui, Hoseok se făcuse deja comod lângă el.
"Apropo, ce faci aici?"
"Mă simt rău. Scuze pentru că te-am evitat."
Yoongi a dat din cap, îndreptându-și din nou privirea spre valurile mării.
"Deci mă evitai, într-adevăr."
Hoseok s-a panicat imediat. Nu voia să îl evite. Avea nevoie doar de puțin timp pentru a se gândi.
"Nu! Aveam nevoie să mă gândesc la niște chestii. Nu a fost intenția mea să te evit."
"Ce chestii?"
"Ei bine..."
Hoseok a ezitat puțin, dar avea un sentiment că poate Yoongi știa ceva în legătură cu ce se întâmplase mai devreme, așa că a decis să îi povestească.
♡♡♡♡
CITEȘTI
ꪮꪀꫀ ꪶꪖᦓꪻ ꪻ꠸ꪑꫀ || ᦓꪮρꫀ
Fanfiction《Sope/Yoonseok AU》 Unde Hoseok nu își amintește nimic, în afară de momentele cu prima persoană pe care a iubit-o. Din păcate, în amintirile lui, e o cu totul altă persoană. Yoongi, cumva, e dispus să îl ajute.