Cu toate intențiile lui de a-l trezi, Yoongi s-a regăsit încă privindu-l cum doarme. A observat cât de liniștit era, aproape arătând ca un înger."De ce te uiți la mine?"
Spune Hoseok, spre surprinderea lui Yoongi, care acum dăduse doi pași în spate.
"Se presupune că ar fi trebuit să mă trezești." Spune Hoseok, ridicându-se din pat și începând să râdă de expresia șocată a feței prietenului său.
"Erai prea drăguț."
Yoongi a încercat să mimeze o tuse seacă, pentru a ascunde rușinea pe care a simțit-o după ce și-a dat seama ce a spus. Pe de altă parte, Hoseok s-a grăbit să caute o pernă și să o arunce spre el.
"Taci." Spune Hoseok, pe un ton jucăuș.
Yoongi a luat perna și a pus-o înapoi, unde îi era locul, apoi s-a întors la conversația sa cu Hoseok.
"Să mergem. Ceilalți așteaptă."
♡♡♡♡
CITEȘTI
ꪮꪀꫀ ꪶꪖᦓꪻ ꪻ꠸ꪑꫀ || ᦓꪮρꫀ
Fanfiction《Sope/Yoonseok AU》 Unde Hoseok nu își amintește nimic, în afară de momentele cu prima persoană pe care a iubit-o. Din păcate, în amintirile lui, e o cu totul altă persoană. Yoongi, cumva, e dispus să îl ajute.