"Te simți inconfortabil?" Întreabă Hoseok, Yoongi dând imediat dezaprobator din cap.
"Nu, doar că un simplu 'îmi pare rău' era suficient."
"Nu. Meriți mai mult decât un 'îmi pare rău'. "
Hoseok știa, într-adevăr, ce cuvinte să folosească pentru a face inima unei persoane să o ia razna. Yoongi l-a privit, pe ascuns, în timp ce mânca din ce își comandase.
A zâmbit ușor, continuând, mai apoi, să mănânce și el."Yoongi"
"Ce?"
"Ai, um, ceva rămas aici, în partea asta." Spune Hoseok, indicând spre partea dreaptă a feței lui Yoongi.
A încercat să se șteargă imediat, fără să își dea seama că sângele i s-a ridicat în obraji, decât după ce l-a văzut pe Hoseok zâmbind.
"Nu contează. Te ajut."
Și-a ridicat mâna pentru a-l ajuta pe Yoongi, care încerca din răsputeri să se calmeze.
Cu toată agitația pe care și-o simțea în cap, Yoongi nu putea să mintă că acel sentiment nu i-a lipsit."Mersi."
"Nicio problemă!"
♡♡♡♡
CITEȘTI
ꪮꪀꫀ ꪶꪖᦓꪻ ꪻ꠸ꪑꫀ || ᦓꪮρꫀ
Fanfiction《Sope/Yoonseok AU》 Unde Hoseok nu își amintește nimic, în afară de momentele cu prima persoană pe care a iubit-o. Din păcate, în amintirile lui, e o cu totul altă persoană. Yoongi, cumva, e dispus să îl ajute.