Him & I

Capitolul 2

-Ești pregătită? Mă întrerupe prietena mea, Alice, din gânduri.
       -Pregătita pentru ce? Întreb eu nedumerită.
       -Abby, asta e ultima oră. Șiiii...am aflat că cei din clasa a 12-a au oră de fizică aici, lângă noi. Spune Alice foarte nerăbdătoare și cu zâmbetul până la urechi.
       -Așa și? Întreb eu în continuare nedumerită, ridicându-mă să merg la baie deoarece clopoțelul anunțase că a venit timpul pauzei.
       -Offf Abby...offf...O să vedem băieți frumoși...și poate ne vom face si iubiți.
       -Alice...de când te știu te uiți după băieți. Ai avut iubiți până și la grădiniță. Spun eu chicotind, ea imitându-mi gestul. Acum hai odată în clasă.
       Nici nu mi-am dat seamă că în toată această discuție deja ajunsesem la baie și îmi mai și așezasem părul. Wow, Alice chiar știe să țină omul de vorbă.
       Pășind pe holul care duce spre clasa noastră, am simțit ceva ciudat. Ceva ce nu am mai simțit până acum. Simțeam un gol în stomac dintr-o dată, nu știam ce mi se întâmplă.  Înaintând spre clasă am vazut o față printre elevii de clasa a 12-a. Era un băiat...un băiat atât, atât de frumos. Nu știu cum am părut în fața lui, dar am trecut pe acolo holbându-mă la el. Avea niște ochi negri, strălucitori, perfecți. Mi-am dat seamă că îi puteam privi fără să mă plictisesc vreodată. Avea un păr brunet perfect, care strălucea în lumina soarelui, care intra pe geamul din capătul holului. Avea o față plictisită. Probabil fizica nu era ora lui preferată. Era foarte înalt, cred că avea în jur de 1,90, și avea pe el un tricou care îi scotea mușchii în evidență.
       -Abby. Abby...un scuturat mă trezește din gândurile mele. Am observat că deja eram așezată în bancă, dar gândul meu era tot la acel baiat. Te-ai cam holbat la frumușelul ăla de pe hol. Spune Alice chicotind, eu înroșindu-mă în obraji.
       -Ci...cin...cine este el? Spun eu bâlbâindu-mă, simțind cum obrajii îmi ard.
       -Eram sigurăăăă. Abby. Țipă entuziasmată prietena mea. Ai pus ochii pe minunatul Drew Black. El și prietenul său, Case Hamilton, pe care probabil nu l-ai văzut, dar eu da, sunt cam cei mai frumoși și populari băieți din liceu. Nu prea își fac relații, mai mult folosesc fetele pentru a-și satisface plăcerile.
       -Wow. Spun eu scuturând din cap pentru a ieșii din gândurile mele, referitoare la el. Atunci...nu. Nu am pus ochii pe el.
       -Ce nu? Cum adică nu? Tu te gândești că orice fată din acest liceu, ar da orice pentru a fi împreună cu unul dintre ei?
       -În primul rând, Alice, niciunul dintre ei nu ne-a făcut aceasta propunere, ca să te gândești la asta. Iar în al doilea rând, dacă tu vrei să fi marioneta lor sexuală, nu ai decât. Spun eu răspicat, punând accent pe ultimele cuvinte.
       -Știi ce, Abby? Probabil ai dreptate. Avem doar 16 ani, nu s-ar uita ei la noi niciodată. Spune ea oarecum dezamăgită.
       Mă doare să îi spun cuvinte care să îi strice starea veselă. Dar așa este. Ce ar putea face niște băieți de 18 ani cu fetele de 16 ani, decât să își bată joc de ele. Eu una nu vreau să fiu o fată cu care vorbește doar pentru a-și satisface plăcerile. Eu vreau pe cineva care să mă iubească, nu pe cineva care să mă folosească...Da...este un băiat foarte, foarte frumos...dar nu vreau niciodată să am de a face cu cineva care știu sigur că îmi va rănii sentimentele...
       -Știi ceva Alice? Ea se întoarce curioasă spre mine. Poate chiar o să îți faci lipeala cu Case, ăla după care ești așa de leșinată. Spun eu zâmbindu-i. Fața i le luminase...sper să fie așa cum zic.
       -Chiar crezi astaaaaaa? Spune Alice râzând și strângându-mă în brațe.
       -Ce ai de pierdut? Dar te rog...nu face pasul acela până nu ești sigură că el chiar ține la tine...nu vreau să suferi.
       -Abby, stai liniștită...nu mă las eu așa ușor. Acum să vedem cum îi atrag eu atenția frumușelului ăla. Și îți promit, că și tu vei fi cu arătosul ăla de Drew, crezi că n-am văzut cum îl piveai? Eu chicotesc la auzul vorbelor ei, iar ea face la fel.
       -Te iubesc Alice. Ai grijă, te rog. Spun eu începând să mă gândesc că poate n-am avut o idee prea bună.
       -Stai liniștită, o să am grijă...Și eu te iubesc Abby. Spune ea zâmbind.
       Eeeiiii...să vedem ce o să se întâmple...Nebuna asta de Alice nu are toate țiglele pe casă...Știu că se va ține de cuvânt, iar asta mă sperie...Oare ce naiba o să mai facă...