Te Vreau Înapoi.| 2.

Capitolul 46.

Adam pov.

Dimineață m-am trezit din cauza razelor de soare ce îmi încălzeau fața, am mârâit nervos, am căutat-o pe Amelia cu mâinile în pat dar partea ei era goală și rece, semn că s-a ridicat din pat de ceva timp, am deschis ochii și am privit ceasul de pe noptieră, care arăta ora 10:22. M-am ridicat leneș din pat, am luat din dulap o pereche de pantaloni negri și în tricou de aceeași culoare apoi m-am băgat direct în duș.

În timp ce făceam duș mi-am amintit că defapt, nu mi-am cumpărat nici gel de duș, nici șampon, nimic, am ieșit din cabina de duș nervos pe mine și am deschis dulapul mic din baie, va trebui să mă spăl cu ale Ameliei, dar am avut o surpriză când am găsit tot ce aveam nevoie pentru mine, sigur a fost mână Ameliei.

Am coborât scările zâmbitor și am mers direct în bucătărie de unde se auzeau râsete, am intrat înăuntru și i-am văzut pe toți veseli, mi-am încordat fiecare mușchi când am văzut că Riccardo o ținea de mână pe Amelia iar aceasta râdea.

- Bună dimineața. Spun așezându-mă lângă Bryan care era îmbrăcat la costum.
- Bună dimineața. Spune Amelia privind în altă parte.
- Neața. Spune Riccardo vesel și îi dă drumul la mână Ameliei.

Am luat toți micul dejun în liniște, Bryan a plecat imediat spunând că are treabă la sediu, iar eu am rămas cu Amelia și Riccardo pe canapeaua salonului, ei doi stăteau lipiți unul de altul iar eu ca un prost priveam nervos spre ei.

- Ce vreți să facem astăzi? Întreabă Riccardo zâmbitor.
- Nu știu - ridic din umeri indiferent - Ce vreți voi.
- Mă gândeam să mergem să facem câteva exerciții. Spune Amelia privind spre mine.

Au urcat împreună scările râzând pentru a se schimba iar eu am rămas pe canapea, eram supărat, eram nervos, al dracului de nervos, cum își permite el să o atingă așa? Iar ea de ce îl lasă? Capul meu gândea cu viteza luminii, nu pot să mint, sunt gelos, adică cine nu ar fii?

Ne-am petrecut toată ziua în sala de sport, alergând, lovind sacul de box, ridicând greutăți, am fost încordat toată ziua, Riccardo o "ajuta" pe Amelia, îi punea mâinile pe șolduri, o gâdila, o îmbrățișa pe la spate, iar ea nu făcea nimic pentru a îl respinge, eu parcă eram invizibil.

Bryan a fost cel care ne-a întrerupt antrenamentul, a spus că trebuie să vorbească ceva cu noi, era îngrijorat și încruntat așa că am ieșit rapid toți din sala de sport și ne-am așezat pe canapea lângă el așteptând să vorbească.

- Astăzi am să dau o petrecere aici - începe el iar noi îl ascultam atent - va trebui să vă prezentați, o să vină multă lume a mafiei, dar cineva mi-a spus că unul dintre dușmani mei va avea un infiltrat printre ei, am nevoie ca voi să îl găsiți iar tu - arată cu degetul spre Amelia - să îl îmbeți și să îl duci la mine în birou. Amelia a afirmat din cap apoi l-a privit curioasă pe Bryan.
- Și care e problema Bryan? Întreabă Amelia iar eu am privit curios spre ei.
- E contra timp totul, petrecerea începe la ora 12:00 noaptea, iar la ora 3:00 Riccardo va ține un discurs iar când Riccardo începe discursul el trebuie să urcați în biroul meu. Spune Bryan.
- Zis și făcut. Spune Amelia zâmbind.
- Știu că încercați să vă țineți departe de poliție, și vă pornit că nimeni nu va scoate nici o vorbă despre asta.
- Bryan, nu putem să stăm aici pe degeaba, ceva trebuie să facem pentru tine. Spune Amelia serioasă.
- Mulțumesc mult - zâmbește el - haideți să mâncăm.

Am mâncat în liniște toți împreună, apoi am mai povestit puțin în sufragerie și am pus la punct misiunea din seara asta, nu știm aproape nimic despre acel tip, singurul mic detaliu pe care îl știm e că nu are un accent italian, așa că totul depinde de Amelia, Bryan a pregătit tot, petrecerea se va ține în sufragerie și curtea din spate, Bryan ne-a luat costume și rochia Ameliei, tematica e "bal mascat" așa că vă trebui să purtăm măști.

Am urcat fiecare în camera lui pentru a ne pregăti, prima care a intrat la duș a fost Amelia, a ieșit din duș doar în lenjerie intimă și un prosop, recunosc am salivat puțin când am văzut-o dar ea nu a băgat de seamă așa că am intrat rapid în duș și mi-am dat cu puțină apă rece pe tot corpul pentru a lăsa toți hormonii deoparte.

Am ieșit din baie doar în boxeri, Amelia era așezată la măsuța mică de machiaj, avea părul făcut bucle, era atât de frumoasă încât nu mi-am dat seama că stăteam în mijlocul camerei și mă holbam la ea. Am scuturat din cap pentru a alunga gândurile perverse și am scos costumul albastru închis din dulap, am început să mă îmbrac rapid.

- Papion sau cravată? O întreb pe Amelia arătând amândouă lucruri iar ea a zâmbit.
- Papion, cravata pare de bătrâni. Râde ea și își continuă treaba cu machiajul.
- Și - încep eu în timp ce îmi punea papionul, eram cu spatele la ea dar o puteam vedea perfect prin oglinda din fața mea - Care e treaba între tine și Riccardo. Întreb eu serios.
- Gelos? Chicotește ea.
- Eu? - râd emoționat - Nu, nu sunt gelos - ea mă privește cu o sprânceană ridicată - Serios nu sunt gelos, doar curios. Încerc să mă apăr eu.
- Ești gelos Adam - râde ea și se ridică de pe scaun, avea doar un capot de mătase pe ea și era al dracului de sexy - Recunoaște că ești gelos.
- Bine - spun nervos - sunt gelos, recunosc, acum vrei să răspunzi la întrebare? Spun iritat.
- Nu e nimic între noi, doar mă ajută cu ceva. Spune ea cu mâinile în sâni.
- Cu ce? Întreb curios.
- Adam, nu mai fii așa curios, și stai calm, nu e nimic între noi. Râde și se apropie de mine, scoate rochia lungă și neagră din dulap și o așează pe pat.
- Dar va fii? Întreb în timp ce îmi așez sacoul.
- Nu Adam, nu va fi. Spune serioasă.

Amelia și-a dat capotul jos lăsându-l pe pat iar eu am înghițit în sec văzând-o doar în lenjeria neagră de dantelă, și-a pus rochia sclipitoare pe ea și s-a întors cu spatele la mine.

- Mă ajuți? Întreabă.

Mi-am dus mâinile tremurând spre spatele ei gol, mi-am așezat mâinile pe fermuar și am ridicat lent fermoarul atingând cu vârfurile degetelor spatele ei gol.

- Gata. Răspund zâmbind.
- Mersi. Răspunde.

Când s-a întors cu fața la mine am rămas cu gura căscată, rochia era lungă, tip sirenă, iar pe piciorul drept avea o crăpătură până la baza lenjeriei intime, era atât de sexy, cred că am nevoie de alt duș rece.

- Cum arat? - întreabă zâmbitoare, o priveam lent de sus în jos fără să scot vreun sunet - Ahm, atât de urât arat? Întreabă râzând.
- Nu, nu, arăți, ahm - mă bâlbâi eu - ești foarte frumoasă și sexy. Îi zâmbesc eu.
- Mulțumesc. Șoptește și se întoarce cu fața spre oglindă.

M-am pus în spatele ei și am prins-o de șolduri împingând-mi bazinul, ea a închis ochii și a gemut.

- Poți simți cât de sexy ești. Îi șoptesc lent în ureche.
- Adam - șoptește ea deschizând ochii - trebuie să coborâm imediat, nu avem timp de asta acum. Râde ea.
- Vreau doar să îți dau rochia asta jos, acum și aici. Îi sărut gâtul iar pielea ei s-a făcut de găină.
- Adam! Mă ceartă ea iar eu râd.

Amelia și-a pus o pereche de pantofi negri cu toc în picioare, eu mi-am pus pantofii negri, ne-am dat cu parfum, ne-am pus măștile negre reciproc, a mea era neagră iar a ei neagră cu câteva linii albe și sclipici, fix când să ieșim pe ușă cineva a bătut de două ori în ușă.

- Înainte să coborâm - intră Riccardo în cameră, era îmbrăcat într-un costum negru iar masca lui era albastru închis - trebuie să vă dau astea. Ne întinde câte un pistol.

Eu l-am băgat in spatele pantalonilor sub sacou, iar Amelia l-a ascuns în gentuța neagră. Am coborât toți trei scările, era multă lume înăuntru, unii dansau, alții râdeau, toți erau îmbrăcați elegant și toți aveau câte o mască asortată cu îmbrăcămintea, muzica cântă lin prin boxele mari iar ospătarii se plimbau prin încăpere cu câte o tavă pline de pahare cu șampanie.

Când am ajuns la baza scările am privit toți trei prin încăpere, am auzit-o pe Amelia trăgând aer în piept și oftând, ne-a prins pe mine și Riccardo de braț și am înaint printre mulțimea de oameni, presimt că o să fie o noapte lungă.