Capitolul 7

2K 66 0
                                    


-Ce te aduce prin oras?Spun curioasa.
Oare s-o fi despartit de Cora?Oare o fi venit sa imi zica ca și-a dat seama ca simte ceva pentru mine?

-Am venit ca sa imi iau ramas bun asa cum trebuie de la tine.Spune și se uita la mine.
Când am auzit aceste cuvinte am înghețat total.

-Poftim?Spun eu in șoaptă.

-Da,Ame.Voiam sa imi iau ramas bun de la prima mea iubire.Te-am iubit încă din primul an de liceu,dar când Cora mi-a spus anul trecut ca nu ai fi interesată mi-am dat seama ca e mai bine sa o las balta.Cu timpul am început sa simt ceva pentru ea,ne vedeam foarte des,ne-am apropiat foarte mult.Tie voiam sa îți multumesc ca mi-ai aratat cum pot sa iubesc și faptul ca te-am iubit pe tine m-a ajutat sa imi dau seama cât de mult o pot iubi pe Cora.Spune acesta pe un ton calm.
  Tote aceste cuvinte in capul meu formau un dezastru.Cora stia ca îl iubeam pe Chase,dar de ce ar fi făcut asta?De ce i-ar fi spus ca nu sunt interesată?De ce Cora?

-Dar...Spun intr-un final,nu imi venea nimic in cap,nu mai puteam sa scot nici un cuvânt.

-Nu trebuie sa imi explici nimic Ame.Vei rămâne mereu prima mea iubire.Spune el și ma săruta pe frunte.

-De ce v-ati mutat?Asta era singura fraza care imi trecea atunci prin cap,nu mai știam ce sa spun.

-Eu și Cora ne doream o viața noua departe de probleme.Spune el cu un ton atat de cald.
Pare atat de fericit,atat de fericit puteam sa îl fac și eu.Oare de ce Cora?De ce mi l-ai luat pe el?De ce?

-Ma bucur pentru voi.Spun afisand un mic zambet.
Chiar dacă ma durea ceea ce tocmai imi spusese,ma bucuram pentru ei.Ma bucuram ca el era fericit.

-Sper ca Maro are grija de tine.Spune acesta zâmbind.

-D..da are.Spun eu balbaindu-ma.

   Chase plecase,își luase ramas bun și plecase lăsând in urma lui multă suferinta,multă durere.Nu ma gandeam niciodata ca Cora mi-ar face asa ceva.Cea mai buna prietena a mea,nu era de fapt prietena mea cea mai buna.Chase o iubea pe ea acum,iar eu nu mai puteam face nimic in privința asta.
  Plangeam,lacrimile mele fierbinți curgeau siroaie.Nu înțelegem de ce eu?De ce trebuie sa sufăr atâta?
  Achim apăruse și el.Când ma văzuse plângând a luat-o la fuga.

-Printesa ce s-a întâmplat?Spune el îngrijorat.Ma trage la pieptul sau și cum făcea de-obicei ma săruta in creștetul capului.

-C..Cha...Chase.Spun suspinând.

Între timp ii povestisem totul lui Achim si nu mi se parea surpsins deloc mi se parea oarecum rușinat și in același timp se comporta de parca ar fi fost vinovat de ceva.
Nu mi-a vorbit tot drumul.Când insfarsit am ajuns acasa nu mi-a zis nimic.A intrat in casa pur și simplu.Nu ma luase in brate,nu ma salutase,doar intrase in casa fără sa spună ceva.

Am plecat acasa.Ziua de azi a fost una din cele mai grele,iar cuvintele lui Chase imi veneau in cap.M-am asezat pe scrai și am început sa plang.Lacrimile mele erau atat de amare încăt fiecare imi producea o durere interioară inexplicabila.O durere care ma distrugea.

Când am ajuns in camera mea m-am aruncat in pat,mi am pus perna pe fata și am început iar sa plang.Simteam ca ma sufoc,iar prăpastia in care am cazut se umplea cu bolovani,care nu o sa imi dea niciodata voie sa ies de acolo.
Nici Achim nu mai era aici,iar asta imi făcea suferinta mai greu de suportat.De ce Achim?De ce ai reactionat asa?De ce nu esti aici tocmai acum când am atâta nevoie?Nu aveam pe cine sa sun,nu aveam cui sa ii vorbesc despre ce simt.Nimeni nu mai era acolo.

Mai tarziu la lăsarea serii am auzit o bataie in geam.Acea bataie pe care voiam sa o aud toată după-amiaza.Am fugit in graba ca sa deschid fereastra.
Imediat cum a pătruns in camera i-am sărit in brate,eram atat de fericita ca era aici.Ca nu ma părăsise și el ca restul.

-Shhh printesa.Sunt aici.Spune el și ma strânge la pieptul sau.
La auzul acestor cuvinte m-am calmat,parca acolo in interiorul meu am simțit o liniște inexplicabila.Voiam sa aud acele cuvinte și când insfarsit le-am auzit ma simteam usurata.

        Ne-am asezat in pat,iar Achim a luat cartea și a început sa imi citească.Faceam asta in fiecare seara,dar pentru mine parca trecuse o eternitate.Iubeam felul in care ma făcea sa ma simt toate aceste momente.Iubeam zilele in care asteptam sa se facă seara,iar el sa vina sa imi citească in timp ce eu imi plimbam degetele aiurea prin parul sau.Sper ca aceste clipe sa nu se termine vreodata.

AchimUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum