Just me and myself

Capitolul 16

JesseJames1234 stiu ca nu e cum am spus..ca nu le-am combinat,dar va urma...si , in plus, ti-ai prrimit "mai multul"..sper ca-ti place..astept pareri...Don't judge me..nu am avut ideei...asa ca..urmatorul va fi mai interesant ;) 

JO POV

    Lacrimile continuau sa imi invadeze obrajii,insa nu le bag in seama si continui sa conduc.Cum a putut sa imi ascunda faptul ca e pe moarte?Cum?Il credeam atat de sincer..si adevaratul meu prieten..pff..ce prieten..pentru mine era ca un tata,ca un frate mai mare.El era si este familia mea.Si doare al dracului de tare sa stiu ca intr-o buna zi,mai repede decat as fi crezut si vrut,el nu va mai fi.Nu..asta e imposibil..nu poate sa ma paraseasca..Ce m-as face eu fara el?Fara sa imi dau seama am ajuns pe plaja..Doamnee..cat de mult urasc plaja!Stiu..ca nu ai cum sa urasti plaja si sa traiesti pe plaja,in Miami,dar pur si simplu o urasc.Aici am primit vestea ca parintii mei au murit in accident de masina..aici am primit groaznica veste,care s-a dovedit ca a fost cel mai bun lucru din viata mea,ca voi lucra la atelierul lui Marko.

    M-am asezat pe nisip si am inceput sa plang cu zgomot.Respiratia mi-a devenit din ce in ce mai grea,plamanii neprimind oxigenul necesar.Nu ma puteam oprii din plans..si curand am realizat ca am un atac de panica..aerul nu imi mai ajungea in plamini..si totul incepuse sa se invarta cu mine..vedeam totul in ceata.Dar pe neasteptate am simtit doua maini pe soldurile mele,cand ma intorc dau de James.Isi lipeste fruntea de a mea,si imi cuprinde fata in mainile lui..daca asta ar trebui sa ma ajute..ei binee..ar trebui sa stie ca face mai rau,deoarece acum inima imi bate cu putere si aerul mi-a ramas in gat..apropierea asta nu e buna deloc!Incerc fara rezultat sa ma departez de el..atunci imi ia mana si mi-o aseaza pe pieptul lui si imi sopteste

-Numara bataile inimii mele..

   Fac exact cum a spus..inca eram lipiti unul de altul..si inima ii batea nebuneste,iar gandul mi-a zburat la asta,in minte venindu-mi mii de glume pe seama lui.Atunci am realizat ca puteam respira normal.M-am trantit pe spate,scapand din stramtoarea lui si am inceput sa rad haotic

-Si acum incep glumele..spune el realizand ce ganduri mi-au trecut prin cap

-Omule stii cum iti batea inima?spun razand,apoi imi amintesc motivul micului meu atac de panica si tac.Imi aduc genunchii la piept si imi acopar fata.Nu vreau sa ma vada plangand in halul ala..nu vreau sa par slaba si fragila in fata nimanui..mai ales in fata lui.

-Stii?E in regula sa plangi..e in regula sa suferi..e in regula sa ai sentimente…

-Nu!Nu e in regula!il intrerup eu.

-Jo..toti avem sentimente..nu poti sa scapi de ele..

-Da?Si care sunt ale tale?il intreb eu taios..si cu asta ii inchid gura.Imi ridic privirea pentru o secunda si il vad incruntat.Apoi continui.Vezi?Nu vrem sa ne spunem sentimentele si..

-Sunt nervos!ma intrerupe el.Sunt nervos ca nu poti oprii ceea ce i se intampla lui Marko..sunt nervos ca totul se duce dracu..sunt nervos pentru ca sunt neputincios.

-Nu asta am intrebat..sau,ma rog,nu la asta am facut referire.Ii spun si ii zambesc melancolic,cu o urma de regret.Ce cauti aici?il intreb dandu-mi seama ca nu avea de unde sa stie unde ma voi duce

-Cum ai plecat toti au inceput sa se ingrijoreze..iar eu nu am rezistat si m-am urcat pe motor si te-am urmarit.Deschid gura sa spun ceva,dar nu ma lasa.Sa nu uitam ca ultima oara cand ai plecat de nebuna..ai facut accident.Deci nu comenta!

-Helo!Sunt Jo!Daca nu comentez inseamna ca sunt pe moarte!zambesc pentru o secunda,apoi imi aduc aminte de Moarte..si de Marko.James?..ce o sa ma fac?il intre trista

-Pustoaico..habar nu am.Ofteaza el si ma ia in brate.

-Voi trece cu vederea faptul ca mi-ai spus „pustoaico”,dar doar de data asta.Spun si ma cuibaresc la pieptul lui.De asta aveam nevoie..de o imbratisare mare si calduroasa care sa imi aminteasca de zilele placute inainte de moartea familiei mele.Atunci puteam sa fac orice ..puteam sa fiu fericita,puteam sa iubesc,puteam sa ma distrez…acum simt ca ii tradez.Cum as putea face toate lucrurile astea fara ei?Cum as putea sa iubesc alte persoane in afara de ei?Cum..?Gandurile mele sunt intrerupte de James

-Stii ca totul va fi bine,da?Adica..chiar daca el se duce…trebuie sa mergi mai departe..sa iti vezi de viata,el asta ar vrea.Sa te distrezi..sa iubesti.Nu poti ramane pe loc,inghetata in trecut..asta te va distruge.Imi spune el,parca citindu-mi mintea

-Cel mai groaznic lucru sa ii spui unei persoane este ca totul va fi bine..cand de fapt nu va fi.Ii spun eu cu un zambet trist pe fata,pe care nu il putea vedea,deoarece eram cuibarita la pieptul lui.Am nevoie sa fiu singura..spun intr-un final si ma ridic.N e vedem in dooua ore la atelier,ok?

-Bine..ai grija,da?privirea lui ma analiza atent.S-a ridicat si s-a scuturat de nisip.Atunci m-am lasat condusa de nebunie si i-am luat fata in palme sarutandu-l.Prima oara a fost uimit,intr-un final raspuzandu-mi.Iol trageam cat mai aproape de mine,chiar daca distanta dintre noi era inexistenta,vroiam sa il simt alaturi..sa nu imi mai pese de nimic si de nimeni..sa uitam de tot si sa fugim cat mai departe,dar nu vom face asta,eu nu voi face asta.Intr-un final ne-am desprins din sarut,pentru a ne oxigena plamanii.Fruntile noastre erau lipite..si ii puteam citi dorinta in ei si placerea.

-Ti-am zis ca ma vrei..ii soptesc apoi alerg spre motor.

Daca mai sunt doritori..lasati comm si va fac dedicatie :D