Just me and myself

Capitolul 20

JO POV

     Am petrecut in spital alte cinci zile..apoi mi-au dat drumul.Simt ca sufletul imi va exploda dintr-un minut in altul..nu pot suporta durerea ce si-a facut loc in el..l-a acaparat intr-o stramsoare puternica si nu mai vrea sa ii de drumul..Nicio durere nu poate fi comparata cu aceasta..Cuvintele preotului ma scot din gandurile mele profunde.

-Joana..haide sa ne spui cateva cuvinte!imi ridic privirea din pamant,imi sterg lacrimile si ma apropii de sicriu..nu vreau sa ma uit inauntru!Nu pot!Asa ca imi aleg un punct in departare si incep sa vorbesc cu vocea ragusita.

-Imi amintesc ce mi-a spus acum doua zile..Stateam langa patul lui de spital si mi-a spus asa „Kiddo ..mi-a fost frica,ca te voi ingropa..ma bucur ca o vei face tu” ..ei bine..eu nu ma bucur!Nu ma bucur Marko,nu ma bucur deloc!Ai promis ca vei lupta de doua ori mai mult pentru viata ta..si uita-ne aici..uite-ma aici plangandu-te..Omul asta..mi-a salvat viata..si nu doar o data.Omul asta m-a invatat ca merita sa traiesti..si el a facut-o pana in ultima clipa.A facut glume si a ras..a zambit toata ziua..m-a facut pe mine sa cred ca totul va fi bine..m-a facut sa cred ca nu il doare deloc..chiar daca era in chinuri groaznice.A vrut sa ma protejeze..fara el..nu cred ca as fi rezistat.Doamne..si acum a plecat.Ma tot intreb ce voi face fara el..cum ma voi descurca fara persoana care mi-a aratat cum sa traiesc din nou?Inca nu am gasit nici un raspuns la aceasta intrebare,dar el m-a invatat ceva : Ca orice ar fi..viata merge inainte..si trebuie sa infruntam viata..sa ne luptam cu ea si sa o traim la maxim.Pentru acest lucru ii voi fi recunoscatoare pe veci..nu il voi uita niciodata..Te iubesc Marko..ne vedem curand.

    Nu am mai rezistat si am izbucnit intr-un plans haotic.Am fugit din fata lor.Marko s-a dus..iar eu incerc sa respir cu gandul ca nu il mai vedea in veci.Si doare..doare atat de tare,incat nu stiu cum voi face fata.Il vedeam peste jumatate de zi..stateam si radeam de clientii lui..radeam de pitipoancele care nu stiau ce e ala carburant..stateam si vorbeam despre trecutul lui..despre problemele cu politia..despre problemele MELE cu politia.Cu cine voi mai vorbi eu acum?La atelier nu voi mai putea sta fara sa plang in hohote..nicaieri in oras nu mai pot sta fara sa ma gandesc la el..fara sa plang.Si oricat de dureros ar fi..adevarul e ca nu mai pot sta in Miami..asadar..voi pleca.

    Am plecat de la slujba si mi-am petrecut restul zilei intr-un club galagios.Mi-am inecat amarul in alcool.Si noapte ce a urmat am stat si m-am gandit ce voi face in continuare..adica..la atelier nu voi mai lucra..la scoala nu ma voi mai duce..in curand imi iau diploma si asta e..s-a terminat!

   La trei zile dupa inmormantare am primit un apel ciudat.

*discutie telefonica*

-Joana Hills?intreaba o voce de femeie

-Da..pot sa te ajut?intreb plictisita

-Sunt Jessica Marshal..sora lui Marko.Ii strangeam lucrurile de la atelier si am gasit o scrisoare adresata  tie..nu am citit-o si ma gandeam ca ..stii tu..ar vrea sa o primesti.

-Ajung in 5 minute!ii spun si inchid rapid

*discutie telefonica incheiata*

    Am ajuns intr-un suflet la atelier.Acolo am dat peste aceasta Jessica..o femeie de vreo 40 de ani,micuta si firava.Mi-a dat scrisoarea si imediat m-am dus pe plaja.In ultimul timp imi petrec foarte mult timp pe plaja..sau in baruri.Cu James nu am mai vorbit.A inteles ca nu o va scoate la cap cu mine…chiar daca in fiecare zi am vreo 20 de apeluri pierdute de la el..nu il sun niciodata inapoi.Nu stiu ce as putea sa ii zic.

    Ma asez pe nisip si deschi plicul..incep sa citesc in soapte : „Kiddo..daca citesti asta imi pare rau..insa sunt mort.Am zis sa iti scriu sa iti spun o mica poveste despre mine.Lucruri pe care nu le stii…dar pe care vreau sa le afli.In tineretea mea..asta insemnand pe la 17 ani..am concurat la curse de masini.Eram cel mai bun pe timpul ala.Mi se spunea Devil..da stiu..e un nume care lasa de dorit,insa a trecut ceva timp de atunci.Si pe atunci asta era sexi si provocator.Haide!!Razi..stii ca vrei”Mi-au scapat cateva hohote..printre lacrimi.Marko ma cunostea prea bine..sau ar trebuie sa ii spun Devil? „In fine..eram foarte bun..si cunosteam tot felul de persoane periculoase..si de la curse..am ajuns la trafic de arme.Nu e un salt foarte mare,dar mi-a schimbat viata foarte mult.Vrei sa stii de ce?Ei bine..am cunoscut o femeie..sau na..o fata.Aveam vreo 20 de ani si pur si simplu mi-a furat inima.Am fost impreuna o perioada..si astfel s-a nascut Jeremiah..fiul meu.” Stai!Am citit bine?!Marko avea un fiu?!Eu de ce nu am stiut nimic despre asta!? „Probabil acum te intrebi cum de nu ai stiut nimic despre el” Poi cam daaa! „Ei bine..nu am vrut sa stii pentru ca mi-ai fi spus crudul adevar..ca am fost un tata de nimic si un om jalnic..pentru ca nu i-am fost alaturi Jo..si acum..in ultimele ore de viata iti scriu despre fiul meu pe care l-am parasit acum mult timp.Sunt jalnic..stiu,dar daca as fi ramas alaturi de el si de mama lui..s-ar fi terminat mult mai urat.Eu eram deja in afacerea cu armele..si nu i-am putut tara cu mine prin mizeria propriei prostii.E cam de varsta ta..si atunci cand te-am intalnit spiritul meu patern s-a trezit.M-am intereat de el Kiddo..si se pare ca a avut o viata buna..si acum e chiar bine,se descurca in viata.Locuieste in New Jersey.E la facultatea de medicina,pustoaico.Cand am auzit am plans de mandrie.Mama lui e un avocat de succes..deci am facut bine ca i-am lasat in pace..daca ramaneam in viata lor..probabil acum ar fi lucrat in atelier..si nu asta imi dorsc pentru fiul meu.