Dragoste la prima vedere

Capitolul 1

Dave P.O.V

— Lucy, haide trezeşte-te! Vom pierde avionul din cauza ta. Lucy!

Doamne, această fiinţă încăpăţânată care pe deasupra mai îmi este şi soră, o să mă omoare într-o bună zi. Este ora şapte dimineaţa, iar noi peste o oră trebuie să fim la aeroport şi ea nici măcar nu s-a trezit. Însă, ştiu eu cum s-o trezesc şi cu siguranţă pentru acest lucru îmi voi lua bătaie de la ea mai târziu. Mă îndrept spre baie şi umplu o vază oarecare cu apă, după care revin în cameră şi mă apropii de patul în care doarme prințesa.

Lucy P.O.V

Razele soarelui îmi invadează camera prin perdelele pe care am uitat să le trag aseară şi încep să mă foiesc prin tot patul, nevrând să mă trezesc. Însă, dintr-o dată simt cum cineva toarnă apă rece peste mine şi mă trezesc de-a binelea.

— Ah! Ce naiba?! Dave! ţip nervoasă şi mă ridic în capul oaselor, văzându-l pe fratele meu idiot care a fost în stare să-mi facă o asemenea trezire.

— În sfârşit te-ai trezit.

— Dave, ai înnebunit cumva? Nu mă puteai trezi şi tu ca un om normal?

— Nu, draga mea surioară. Te-am tot strigat şi tu nu m-ai auzit pentru că dormeai dusă.

— Bine, bine. Acum spune-mi de ce naiba m-ai trezit aşa devreme? N-ai somn?

— Ei bine, dacă nu te grăbeşti o să pierdem avionul. Acum mişcă-ţi fundul odată din pat şi vino să te pregăteşti!

— Astăzi este?! Doamne, am uitat complet! îl întreb panicându-mă şi  cobor cât ai clipi din pat.

— Da, astăzi. Şi unde naiba îţi stă capul?

— Mai taci, Dave!

Îl ignor şi mă îndrept spre dulap, alegându-mi nişte haine comfortabile și le îmbrac repede. Noroc că mi-am făcut bagajul de câteva zile pentru că altfel nu ştiu ce mă făceam. Intru în baie şi îmi fac un duş rapid, după care mă îmbrac.

Într-un rucsac oarecare arunc repede  telefonul, căştile şi alte chestii. Apuc mânerul geamantanului şi mă chinui cu el până la jumătatea scărilor, dar cred că mă voi rostogoli odată cu el dacă nu mă ajută cineva.

— Dave, vino şi ajută-mă să cobor bagajul! ţip pentru a mă auzi de jos şi îl văd venind imediat în ajutorul meu.

— Ce naiba ţi-ai pus în el de e atât de greu? Pietre? mă întreabă în timp ce îl coboară pe scări şi chicotesc amuzată.

Măcar să mă răzbun şi eu cumva pentru faza cu trezitul. Urcăm în taxi şi până la aeroport păstrăm o linişte apăsătoare, iar când ajungem ne luăm bagajele şi înaintăm spre intrare. Ne aşezăm pe o bancuţă şi îmi aşez capul pe umărul lui Dave în aşteptarea zborului nostru.