Dragoste la prima vedere

Capitolul 37

Partea I - Zi cu surprize

*peste şase luni*

Angello P.O.V

Mă trezesc foarte bine dispus şi am un mare chef s-o sâcâi pe Lucy. Iar cel mai bun "aliat" al meu este Arkan, în momentul acesta. Din micuţul husky care era, acum a devenit ditamai husky-ul. Dacă se ridică în două labe îmi ajunge până la bazin, iar pe Lucy o doboară...la propriu.

Cobor încet din pat, ca să nu-mi simtă absenţa şi îl aduc pe Arkan, punându-l să-mi ţină locul în pat. Frate, dar e greu, nu glumă! Cand o vede pe Lucy, se caţără pe ea şi o adulnecă ca să fie sigur că e ea.

-Angello, lasă-mă să dorm! mormăie somnoroasă, cu capul în pernă.

-Mmm...iubitule, nu acum! Mai lasă-mă să dorm puţin! geme în pernă şi vrea să-şi tragă pilota peste cap, dar nu reuşeşte pentru că Arkan stă exact pe ea şi o trage cu dinţii către el.

-Angello, da-mi pilota înapoi! mormăie nervoasă din nou şi pipăie partea mea de pat, dând de blana lui Arkan, căzând din pat speriată şi rostogolindu-se cu tot cu pilotă când acesta începe să latre.

Atunci chiar nu mă mai pot abţine şi încep să râd zgomotos, dându-mi şi lacrimile. Când îşi revine din "şoc", mă trezesc bombardat cu toate pernele de pe pat.

-Angello, nu ştiu ce-ţi fac! ţipă nervoasă şi sare pe mine, dărâmându-mă pe podea şi lovindu-mă furioasă cu palmele în piept.

Bineînţeles, că mai mult mă gâdila decât să mă lovească în vre-un fel. Mă rostogolesc şi mă las peste ea, prinzându-i mâinile deasupra capului şi se zbate, sagetându-mă cu privirea. Ce-mi place când e nervoasă.

-Esti atât de adorabilă când eşti nervoasă! îi spun râzând şi parcă scoate fum pe nări.

-Ticălosule, dă-mi drumul! spune şi se zbate din nou.

-Haide, iubito, nu te supăra! A fost doar o glumă. îi spun încercând s-o îmbunez, venindu-mi şi Arkan în ajutor, smiorcăindu-se.

-Vezi? Şi el este de acord. îi mai spun şi fac faţă de căţeluş.