VOLUMUL I
" Farmecul dragostei la prima vedere constă în faptul că ignorăm ce s-ar putea întâmpla după aceea. " - Benjamin Disraeli
( NECESITĂ EDITARE!!! )
După multe ore obositoare de zbor şi o escală la Atena, ne aflăm acum din nou în avion şi bineînţeles că am adormit iarăşi. Dar ca întotdeauna, trebuie să fie cineva care să-mi perturbe somnul. Mă simt zguduită de umeri şi deja ştiu cine este făptaşul.
-Iubito, haide trezeşte-te! Aproape am ajuns. spune şi îl simt cum îmi depune mici sărutări umede pe gât.
Deschid ochii şi în faţa mea îl văd pe Angello.
-U-unde am ajuns? Îmi spui până la urmă? îl întreb şi sper să-mi spună în sfârşit unde am zburat atâtea ore pentru că încontinuu m-a ţinut în suspans.
-Uită-te pe geam şi cred c-o să-ţi dai seama singură. îmi spune şi îl privesc confuză, dar fac ceea ce-mi cere.
Când văd peisajul din faţa mea, rămân fără grai. Doamne, este superb!
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-Iubitule, doar nu este... încerc să-i spun, dar îmi iese mai mult o bâlbâială şi nu-mi vine să cred unde ne aflăm acum.
-Ba da, scumpo. O să aterizăm în scurt timp în Santorini.
Doamne, nu-mi vine să cred! Când am avut escala la Atena nu mă aşteptam să rămânem în Grecia. Eu credeam că vom merge şi mai departe, dar nu-mi pare nici pe departe rău că vom petrece "luna de miere" aici.
-Tu chiar vorbeşti serios?! Dar de unde ai ştiut că îmi doresc să merg în Santorini? îl întreb şi îi sar în braţe, atrăgând atenţia câtorva pasageri din avion.
-Bella. spunem amândoi la unison şi izbucnim în râs la sincronizarea noastră.
-Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! M-ai făcut cea mai fericită femeie din lume. îi spun şi-l sărut pe toată faţa.
-Rectificare, cea mai fericită soţie din lume. Şi doar a mea. îmi spune, depunându-mi iarăşi un sărut umed pe gât.
-Desigur. Şi bineînţeles că sunt a ta. Te iubesc atât de mult! spun şi îi arăt cât de mult îmi permit mâinile, iar el chicoteşte drăgălaş.
-Da? Eu te iubesc şi mai mult!
-Cât de mult? îl întreb, făcând pe neştiutoarea.
-Uite, atât de mult! spune şi mă presează de pieptul său, începând să mă sărute doar aşa cum el ştie.
-Iubitule... Stai, nu aici! încerc să-i spun printre săruturi, gemând în acelaşi timp de plăcere.
-Dar mă înnebuneşti!
-Ei bine, nici n-ai idee cât de mult mă înnebuneşti şi tu. Dar mai ai te rog răbdare până ajungem. îi spun şi cu greu mă eliberează din braţele sale.
*
Acum câteva miniute am ajuns la hotel unde mi-a spus Angello că suntem cazaţi şi aştept cu nerăbdare să văd cum este camera.
