~Their fate~

12

Sâmbăta, trecuse repede, la fel si duminica. Sosise iar ziua de luni. Ca in orice zi imi fac rutina de dimineata, sar ca de obicei peste micul dejun urmând ca mai apoi să plec spre serviciu.

Azi era o zi putin mai încărcată decât celălalte. Ședințele erau mai multe la fel si cei care vor sa viziteze firma erau mult mai mulți.

Masina se oprește în dreptul firmei, plătesc apoi imi continui drumul. Repet acelaș lucru in fiecare zi, orarul, actele si multe altele.

Trecuse o oră jumate de când sunt la serviciu însă nici urmă de Tae. Oare il tine captiv femeia agresiva. Zâmbesc in sinea mea, urmând să iau orarul si sa ma îndrept spre biroul lui Tae.

Usa era putin deschisă, iar dintr-o parte in alta se plimba femeia agresiva, însă urma de Tae nu. La un moment dat se lasa o liniște deplină, urmată mai apoi de vorbele acelei femei. Puteam auzi tot, însă toate vorbele păreau a fi de amenințare.

Sunmin: tu nu înțelegi. Dacă află Tae ca nu este copilul lui s-a dus toată averea.

??: stiu....însă cum vom scapa ce javra aia?

Sunmin este însărcinată dar nu cu copilul lui Tae? Cum? Si eu care l-am încurajat, spunându-i că va fi tata si....urechile mele nu vor sa creada asa ceva. Si de ce javra era vorba?

Sunmin: aia care se ține dupa Tae? Ma voi gândi, Poate voi pune pe cineva sa o răpească. O voi omoara ca pe părinții ei.

??: nu crezi ca ai facut prea multe crime?

Sunmin: cui ii pasa. Dacă am ce imi trebuie ii bine. Asta este tot ce conteaza.

Cat o va mai ținea tot asa femeia aia? Mi-a omorât părinții acum ma va omora pe mine, după cine stie pe cine mai omoară.

??: cum zici tu iubire.

Iubire? De parca e căsătorită. Pe lângă crimele pe care le face mai si înșeală. La un moment dat acel bărbat se ridică și se îndreaptă spre usa. Dau sa ma ascund însă femeia agresiva ma observa. Am dat de dracu. Sunmin vine cu viteza la mine, ma prinde de mână și ma tranteste pe podea.

Sunmin: ce ai auzit?

Mira: nimic, jur nu am auzit nimic.

Trebuia să mint. De ii spuneam cine stie ce o ducea capul.

Sunmin: chiar daca ai auzit chiar daca nu, tu javra dracului tot vei muri, la fel ca părinții tai.

Mira: cu ce ți-am gresit sa imi faci toate astea?

Sunmin: trăiesti asta este vina ta. Mi-ai apărut în cale. Toate persoanele care imi stau in care le omor cu mana mea. Una esti tu!

Mira: de ce?

Nu apuca sa raspunda ca pe usa biroului intra un băiat cu pârâul roșcat și unul cu părul mov.

??: Mira Kang?

Mira: da....

??: orarul pentru Tae il vei duce la ultimul etaj.

Sunmin: de ce? Cloud 9.....

??: asta nu te priveste pe tine Sunmin.

Sunmin: Hoseok eu sunt șefa. Nu permit sa meargă acolo. Tae nu m-a dus niciodată acolo pe ea de ce o duce?

Hoseok: pentru ca nu ai ce cauta acolo. Vin-o Mira.

Ii urmez pe cei doi până la asa zisa camera. Intrăm in lift, iar înainte de a pleca spre ultimul etaj, o voce ma face sa tresar.

??: va rog sa scanati legitimația!

Băiatul cu părul roșcat scoate din sacou un mic card pe care îl scanează urmând ca mai apoi liftul sa pornească.

Mira: de ce trebuie sa plecam in acea camera?

??: acolo este Tae.

Mira: acum inteleg de ce nu l-am văzut azi.

Hoseok:este acolo de ieri.

Mira: de ce?

??: vei afla. Apropo Seok Jin numele meu.

Mira: Kang Mira încântată.

Hoseok: amu pe mine ma gandesc ca ma ti minte

Mura: desigur.

Liftul se oprește, iar după acele usi in fata mea pare un hol lung de culoarea unui albastru inchis spre negru.

Jin: vin-o

Pot spune că mă uitam de parca as fi văzut ceva om mai ciudat, asa ma uitam la peretii aia. După acel hol lung,o cameră securizată si face apariția.

Hoseok scanează acel card, urmând ca mai apoi să pătrundem în acea camera.

Hoseok: urca pe acele scări iar usa se va deschide. Acolo este o altă camera mult mai securizată. Acolo este Tae. Te asteaptă.

Imi iau inima in dinti plecând spre acea camera. Usile se deschid, putând să îl zăresc pe Tae stând în capul mesei semănând câteva acte.

Tae: vin-o Mira

Mira: iarta-ma, nu stiam ca esti aici.

Tae: e in regula nu aveai cum sa sti. Nu toată lumea poate accesa această camera. Doar eu si cei 6 băieți

Mira: orarul pe azi.

Tae: multumesc! Totusi ocupa loc. Cand va avea loc prima ședință?

Mira: ora 12:00 șefii companiei din Tokyo.

Tae: acum este ora 11:30. Voi termina de semnat apoi vom pleca.

Stăteam și mă uitam la Tae, pot spune ca o proasta. Nu stiam ce sa fac sa ii spun cele auzite, sau nu?! Eu moartea oricum o am prezisa. La un moment dat Tae închide dosarul urmând să plecăm spre prima ședință.

Părăsim Cloud 9 apoi ne îndreptăm spre sala de ședință. Desigur ca nici doamna agresiva nu trebuia sa lipsească de la această ședință. Trece pe lângă mine, ne uitând sa imi arunce priviri ucigătoare.

Pe tot parcursul ședinței, Sunmin se uita insistent la mine. De ce am un sentiment de pericol. Sigur are ceva pus in plan.

Sedinta se terminase, asa ca trebuia sa ii îndrumăm pe invitatii spre ieșirea din firma. Deoarece Tae era șeful, s-a oferit singur sa ii indrume.

Eu rămăsesem in urma pentru a lua actele si de a strânge unele lucruri din sala. După mică "curățenie" ma îndrept spre scările ce duc la biroul meu, însă femeia agresiva apare in spatele meu. 

Scările erau de la etajul 1 unde se afla sala de ședințe până la parter unde se afla biroul meu. Deoarece liftul era plin ma gândisem ca o mica plimbare pe scări nu strica.

Sunmin: ce avem noi aici?

Mira: Sunmin, am treaba, poate altă dată.

Sunmin: alta data nu va fi.

Însă ceea ce urma să ne întâmple, nu eram conștientă. Doamna agresiva, face un pas în spate, urmând ca mai apoi să se apropie din nou de mine. Nu ii dădusem importanta doar doream sa imi continui drumul.

Prinse ocazia ca nici un angajat sa nu se afle prin preajma, ca sa ma poata împinge de acele scări. Multimea de foi, începuse a zbura prin firma, iar trupul meu luand-o la vale pe scări in jos.

Pot spune că durea al naibi de tare, acele scări simtindu-le cum parca se rostesc cu mine deodată. Scările se termina, capul începuse a ma durea si mai tare, iar imaginea de întunecase.

Mira: Yeosang....

______________________________________

Scuzati greșelile gramaticale!