Povestea lui Namjoon

292 32 3
                                    

Namjoon P.O.V.

Viata mea devenise un calvar din ziua in care pasisem in curtea liceului. Liceul m-a schimbat. Ma priveam in oglinda deseori si ma gandeam: "Namjoon, cine naiba ai devenit? In ce te transformi?". Inainte de clasa a9-a, eram un copil silitor, cu parinti care se intelegeau câtuși de putin. Mereu am fost considerat copilul cel mai destept din scoala,asta nu se schimbase la liceu, dar alesesem sa numai arat latura asta a mea. Deabea in clasa a10-a a inceput perioada mea de baiat rebel. Plecam cu zilele, dracu stie unde, si ma intorceam acasa deseori drogat. Mergeam la petreceri si mi-o trageam cu aproape toate fetele de acolo. Fugeam zile intregi de acasa din cauza certurilor si a batailor intre ai mei. Pana sa il cunosc pe Lay. El ma invatase cum sa rezist dupa ce sora mea se sinucise, ce sa fac si ce sa iau ca sa ma mentin cat mai intreg la cap. As fi luat-o razna de mult daca nu m-as fi lasat pe mana lui, pana cand incepuse sa ma foloseasca. Sa ma aiba la degetul mic si sa-mi stie punctele slabe, atunci am stiut ca trebuie sa ma dau in spate. Sa ma potolesc cu drogurile si cu furatul din magazine.
Dupa cateva luni ii cunoscusem pe Jimin si Jungkook. Imi fusesera alaturi chiar daca ii mintisem ca trec printr-o "despartise de aproape 2 ani.". Ma potolisem cu ajutorul lor. In timpul liceului lucram la o benzinarie. Puneam benzina celor care nu li se scula sa se dea jos din masina.
Dupa...dupa aparuse ea. Aparuse N/T. Jimin ma facuse sa ma imprietenesc cu ea chiar daca nu aveam asta in gand. Prinsesem viata cand N/T incepuse sa ne inplice pe noi trei in treburile ei si mai ales cand ne facuse cunostinta cu restul.
Jin hyung venise o singura daca la benzinaria unde lucram, asta dupa ce deabea facusem cunostinta, apoi, o luna de zile nu am mai avut vreun contact. Ca sa pot face cat mai multi bani, trebuia sa ma implic in batai,vandalizari, unde il luasem si pe Tae cu mine, in perioada cand nimeni nu stia unde disparuse si de ce. Ne prinsese politia, dar cu putin noroc am putut sa fugim cat sa nu primim o amenda de toata frumusetea. Intors la locul meu de munca, vazusem un jeep care astepta dupa mine. Dupa ce ii umplusem rezorvorul, mersesem in dreptul geamului pentru a primi banii si pentru a pleca odata.
"Oh, Jin hyung!"
"Nu ne-am mai vazut de mult.", povestisem atunci cateva ore. Il invatasem sa faca anumite lucruri prin acea benzinarie si asa ne imprietenisem si devenisem apropiati.
Omorasem oameni. Nimeni nu stia asta. Absolut nimeni, inafara de tatal lui Dean. Ca sa pot obtine ajutor de la o mafie mai mare, trebuia sa castig increderea cumva. Il uram pe nenorocitul de Kangjun. Cat sa-i pot castiga increderea tatalui lui Dean, trebuise sa gasesc un fost prieten al acestuia si sa-l omor. Dupa care mai urmase unul si inca unul..
Pe primul il omorasem cu un obiect din sticla ascutit. Dadusem in el cu acel obiect pana costumul de pe mine devenise patat cu sange,iar peretii la fel. Pe al doilea il impuscasem, iar pe ultima mea victima, o aruncasem de pe un pod. In apa. Toti erau barbati. Tradatori. Toti erau niste nemernici. Si-o cautasera. Cu asta ii castigasem increderea lui Yoo Gong. Inotam in bani. Primeam de la el serviete pline cu bani, pe care le puneam pe pat si priveam acei bani murdari cu atata mandrie. Atunci eram orbit de furie si dorinta de a fii puternic; acum ca toate se terminasera si ca numai trebuia sa omor oameni, ma simteam bine. Ma simteam impacat ca baietii si N/T ma acceptasera, ca numai eram nevoit sa fac crime si sa fug de politie. Yoo Gong ne ajutase cu politia dupa moartea lui Kangjun. El ne pazise spatele, iar pentru asta aveam sa ii raman dator si fidel toata viata.

"Life is a sculpture that you cast as you make mistakes and learn from them"-Namjoon

Daddy's girl / Min Yoongi - vol 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum