2

1.2K 62 15
                                    

Jimin se afla in fata acelui spital. Intr-o zi ii va da foc daca se va enerva. Sigur toti de acolo stiau ca Hoseok nu e nebun si totusi il tineau inchis ca pe un animal.
Jimin, nervos, isi aranjeaza masca ,apoi microfonul care era atasat de bluza lui. Isi linge buzele in timp ce se uita atent la usa ,dupa in jur. In spatele cladirii nu avea cine sa vina, sau cel putin la 2 dupa-masa. Se apropie de usa, lasand vantul cateva minute sa il mai racoreasca.

"Jimin, gata?",Namjoon vorbea asa tare, incat Jimin tresarise cand ii auzise vocea in casca.
"Gata. Acum o sa intru."
"Fa-o incet. Holul este liber, mergi pana in capatului holului, apoi opreste-te ca sa-ti dau urmatoarele indicatii."

Jimin ascultase cu atentie ce spusese Namjoon. Acesta a reusit sa deschida usa pana intr-un final,dupa a intrat. Nu a asteptat nicio secunda sa analizeze locul, deja fiind in capatul holului. Uitase sa ii spuna lui Namjoon ca ii poate spune celelalte indicatii.
Vrand sa deschida usa unde se afla sala in care toti pacientii mancau, unul dintre ei il vazuse. Incepuse sa-i faca cu mana si sa rada.
Era fericit acel om ca il vedea pe Jimin, un necunoscut. Jimin se uita la el, pana vazuse ca in fata lui apare o asistenta. Fugise dupa un perete pana sa nu fie vazut si de ea.

"Yah! De ce nu ai spus ca sala principala e plina cu pacienti?", s-a rastit Jimin in soapta.
"Pabo, trebuia sa spui cand ai ajuns in dreptul usii. Aish, Jimin-ah!"
"Acum ce naiba fac?"
"Te-a vazut cineva,Jimin?"
"Doar un pacient."
"Jimin, fugi repede la baie!"

Imediat dupa asta, Jimin auzise tocurile acelei fete pe hol. Inima ii tresarise, iar un sentiment de teama ii traversase corpul. A luat-o la fuga pana in baie si s-a ascuns acolo. Se bucura ca Namjoon putuse sa se conecteze cu acele camere de luat vederi. A oftat usurat si oarecum fericit ca a scapat.
A iesit si s-a uitat atent in jur, apoi a mers din nou in dreptul acelei usi. S-a uitat foarte putin pe geam, zarindu-l pe Hoseok.

Era asa trist, asa abatut de la viata. Parca nu-l mai recunostea. Era acelas om pe care il vazuse ultima data, dar acum expresia lui era total schimba, felul in care isi misca degetele nervos pe masa, cum se stramba cand trebuia sa manance, se schimbase. Era un alt Hoseok. Jimin isi daduse seama ca el nu mai era asa fricos si asa de bland.

"Namjoon, acum ce fac?"
"Mai asteapta 5 minute. Intra si mergi spre camera lui."
" Neaparat o sa dau foc la spitalul asta. Bulangii."
"Jimin-ah, lasa prostiile si fa ce iti spun. Hoseok are numarul 24 pe usa camerei."
"Okay, am inteles. Am plecat."

Jimin fugise cu viteza luminii din acea sala principala. Era liniste completa. Niciun sunet nu se auzea, exceptand pasii lui. Cand se oprise in dreptul camerei cu numarul 24, auzise o voce de femeie. Acea femeie il intrebase ce face acolo si cine e. Jimin se dusese spre ea incet si ii zambise, vazand ca tipa se inrosise.
Ce n-ar fi dat ea sa si-o traga cu Jimin in acel moment. Acesta scosese de la spate o batista imbibata cu o solutie de adormit. Se dusese in spatele ei, incepand sa ii mangaie usor bratele cu buricele degetelor lui. Ii pusese acea batista la gura si nas, ca mai apoi s-o lase intinsa pe jos.
Injurase putin cand usa de metal nu s-a putut deschide.

"Namjoon! Namjoon-ahh!", Jimin tipase spre acel microfon cat sa fie auzit de Namjoon. Acesta nu a raspuns. Nu stia ce se intampla si de ce nu raspunde. Era panicat. Nu mai avea atata solutie,iar daca mai apareau alte persoane, era de rau. Jimin auzise cum Namjoon se pusese rapid pe scaun.
"Sunt aici, Jimin. Ce este?"
"Namjoon, usa nu se deschide. Si ce dracu ai facut?"
"Mai trebuie sa si mananc, Jimin."
"Ce fac acum? Tipa care e lesinata pe jos nu are cheiile."
"Cauta mai bine, Jimin. Nu stiu, foloseste ceva ascutit cat sa deschizi usa."
"Stii ceva? Imi bag eu ceva in a fii silentios."

Atunci Jimin daduse cateva piciore in usa pana o darmase. Hoseok dormea profund. Acea pastila il facea sa aiba somnul mortii. Jimin luase o perna, fiind gata sa il trezeasca, dar acesta isi deschisese ochii si ii zambise adormit.
Jimin se uita serios la el, inca avand perna in mana. O lasase jos dupa ce Hoseok se ridicase,apoi ii daduse o imbratisare stransa.

Daddy's girl / Min Yoongi - vol 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum