Jumatatea

Dosarele

Cu cat ne apropiam mai mult, se putea vedea un pod, destul de subred si de la acea distanta parea sa nu fie bine legat, iar lemnele erau putrede. 'NU, nu o sa trec. Nu imi risc viata pentru o cabana ...' ma gandesc eu in timp ce ma uit la Austin 'Nu cred ca a vazut podul, sau in ce stare e' continui eu sa gandesc.

"Um ... Au-''

''Nu,'' ma intrerupe el, cu o voce hotarata care m-a facut sa zambesc subtil.

'' - Dar ...'' murmur eu incercand sa il fac sa se uite in fata. '' E un pod acolo ...''

''Merci ca mi-ai spus, ce m-as face fara ochii tai magici!'' imi raspunde el in timp ce un zambet ii apare pe fata.

'' Austin! E subred, o sa cada cu NOI!" Tip eu in timp ce ne apropiem din ce in ce mai mult de pod.

'' Da, sigur Van. Tu cum crezi ca pleaca omul acela care traieste acolo?! Zboara!? NU!''

''Normal ca nu zboara, pffft, se teleporteaza!''

Nu mai raspunde.

Mai trec cetava minute de liniste, pana cand ajungem la pod. Ne oprim. Imi indrept privirea spre el si il vad cum scaneaza lemnul podului. Era asa de putred, ud si alunecos. Nu stiu ce vroia sa faca Austin, sa sara, sa se sinucida, sa se teleporteze, sa invete sa zboare. Un singur lucru era sigur, ca daca mai statea mult acolo urma sa fie mancat de veverite mutante.

'Hm... Daca as fi acest pod, ce nume as avea?' ma gandesc eu in timp ce ma asez pe o piatra si astept ca Austin sa faca ceva, interesant.

''SUZY!'' tip eu cu voce tare in timp ce il vad pe Austin tresarind.

''Cine naiba e Suzy?!''

''Um, numele meu, daca as fi un pod, pffft!''

''Ok ... ''

'Ce nume ar putea sa aiba Austin... Bob? Billy? Sam? Jack?'

''STEVE! Gata, Steve!'' tip eu in timp ce ma ridic si sar pe Austin, "STEEEEEEVVVVVVEEEE!''

''Ce naiba, VAN!?" Tipa in timp ce cade pe iarba.

''Steve'' murmur eu in timp ce schiteza un zambet larg.

''Steve?'' repeta in timp ce isi fixeaza ochii pe zambetul meu.

''Da, Steve, numele tau de pod.''

''Um ... Ok. Acum, daca te poti da jos de pe mine ar fi frumos, sti ca sa putem sa plecam,'' murmura el in timp ce incepe sa rada.

'' - Um, da, sigur''

''Merci.'' imi spune el in timp ce se ridica.

Il urmaresc cu privirea si il vad cum se indreapta spre pod, se uita la mine si imi face semn sa vin. Ma apropii, iar cu cat ma apropii il vad cum devine mai nerabdator sa treaca pe partea cealalta.

Cand ajung langa el, il vad cum ma apuca de incheietura si zambeste, apoi ma i-a in brate, si incepe sa mearga spre cabana. DA! Mergea pe pod cu mine in brate.

''CE? AUSTIN!? JOS! NU!'' tip eu in timp ce incerc sa nu ma zbat prea mult, ca sa nu se rupa podul.

''Ok, nu te pun jos, am inteles.''

''NU, E PEROCULOS!'' continui eu sa tip.

''Exact, o sa ramai fara voce , a stai, nu e pericol, este un mini paradis.''

'' Te urasc...'' murmur eu in timp ce vad cum aproape am ajuns pe partea cealalta.

''Ah si eu care vroiam sa te cer in casatorie!'' imi raspunde el dupa ceva minute.

M-am inrosit, simteam cum ma incalzesc, inima mea batand din ce in ce mai rapid.

Am decis sa tac si sa astept sa ajungem la cabana. Mi-am inchis ochii, si am sperat sa nu se rupa podul.

''GATA!" Tipa Austin in timp ce imi da drumul brusc pe iarba, corpul meu lovindu-se cu putere de pamantul rece si tare.

''Merci...'' murmur eu in timp ce oftez adanc.

Ma ridic. Il urmaresc si il vad cum bate la usa. Nimeni nu raspunde. Incepe sa dea tarcoala casei, verificand geamurile. Eu raman in picioare, asteptand, eram obosita, nu am mai facut baie de ceva timp si soarele a decis sa dispara, nu ajuta.

Decid sa ma indrept spre Austin, care se chinuia sa deschida un geam.

Se uita la mine, zambeste si continua sa ''lucreze''. Ii zambesc inapoi, chiar daca nu vede, dar, meh. Ochii mei, acum, examinou cabana. Era bine ingrijita, din lemn de pin, asa parea, nu sunt experta. Am rausit sa vad ceva obiecte din casa, parea a fi o biblioteca, plina de carti sau dosare, iar masa, era plina de foi. In rest, lucrurile obisnuite.

Ce ma ingrijora pe mine era faptul ca cineva traieste acolo, cine stie ce fel de persoana e, daca o sa ne omoare!?

''VAN!?" il aud pe Austin strigand in timp ce se indreapta spre mine,''gata am reusit, hai!'' continua in timp ce intra pe geam.

''Mk''

Cand am intrat, m-am dus tinta la biblioteca, sa vad exact ce fel de carti sunt acolo. Nu erau carti, ci dosare, dar erau asa de multe, in toata casa. Aleg unul, il deschid si incep sa citesc cate ceva. ''Jumatatiile sunt tinute ...''

''Austin! Vin-o aici!'' tip eu in timp ce mai i-au cinci dosare le arunc pe masa si trag masa langa canapea. ''Scrie despre Jumatatiile noastre!''

''Da-mi sa vad.'' imi spune in timp ce i-a dosarul din mana mea. ''Stai, ce este paragraful asta intitulat ''Securitate''?

''De unde vrei sa stiu, am vazut doar ceva cuvinte. Stai, SECURITARE!?''

''Da, se pare ca nu v-a fi asa de usor,'' murmura el in timp ce se aseaza pe canapea si porneste o lampa. ''V-a trebui sa citim mai bine.''

''Austin? Ce fel de om ar avea asa ceva, mai ales in mijlocul pustietatii, nu este normal, daca este un agent secret? Sau de la guvern? Sau si mai rau un om care lucreaza acolo!''

''Ce o fi o fi, acum, eu o sa stau si o sa mei citesc si o sa caut informatii. Da-mi telefonul tau si te poti duce sa faci baie, sau ce oi face tu.'' imi spune, intanzandu-si mana, astepand telefonul.

''Ok, poftim'' murmur in timp ce il dau si ma indrept spre pat. ''Ma culc, noapte buna!''