Jumatatea

In tren

Ajungem la tren. Merg sa imi iau biletul si ma intredpt spre statia de asteptare, care avea deja vreo zece trenuri diferite asteptand sa fie pline. Ma indrept spre un tren micut, subtire si de un alb orbitor. Verific greamurile. Nu se pot deschide,pe din afara, asa ca intru linistita. Baiatul acela se plimba de colo colo ca un titirez. Ma uit prin tren sa gasesc un loc liber si mai verific o data unde este ultima statie.

''Notrhway, e bine.'' murmur eu in timp ce ma asez.

Imi las corpul sa alunece pe scaunul din piele intoarsa, si imi incrucisez mainile. Continui sa ma uit pe geam. Austin se apropie si bate cu pumnul in geam facandu-ma sa tresar. Ma uit la el putin incruntata in timp ce il vad facandu-mi semn sa ies din tren. 

Decid sa imi iau telefonul, intru la notite si scriu: "NUP". Il vad cum incearca sa mimeze ceva, nu am fost buna la chestii deasta asa ca ii mai scriu ceva. "FOLOSESTE-TI TELEFONUL!". Acum am indoieli fata de el, poate nu stie sa citeasca deoarece sa uita la mine foarte ciudat. Ma ridic si vad o incuietoare minuscula la baza geamului, o deschid. Acum il pot auzi.

"Care e problema?!" intreb eu in timp ce ma asez la loc.

"Deschide geamul!"striga el.

"Este deschis, nu vezi?" ii spun eu pe un ton sec.

"Nu, sunt orb. Hai ... Deschide-l mai mult!" zice el in timp ce schiteaza un zambet ciudat.

"Nup, exista usa." ii zic eu in timp ce imi scot mana pe ceam si ii arat unde este usa.

Am inchis geamul. El se tot maimutareste in fata lui, cat de greu este sa intri pe usa? Oftez adanc in timp ce imi pun castile in urechi. Caut melodia mea preferata si imi inchid ochii. Un zambet suptil strecurandu-se pe fata mea. Intru intro transa linistitoare de care aveam nevoie. Ma uit la ceas, era ora 18:53, trenul pleca in sapte minute. As vrea sa ma uit pe geam, dar nu prea am ce vedea, inafara de Austin care se holbeaza la mine. Decid sa trag perdelele, acela de la tren, este mult mai bine asa.

Deodata simt o zdruncinatura buternica urmata de un sunet ascutit, apoi aud cum un robot ne spune ca trenul v-a pleca in 2 minute. Baiatul inca nu se lasa, iar nici eu nu vroiam sa ii deschid geamul. Nu mai auzeam bataile in geam din cauza castilor, dar geamul nu mai vibra asa ca am decis sa dau perdeaua laoparte.

Nu mai este la geam asa ca insinuez ca s-a dus la usa, nup. Il vad cum intra pe un geam deschis de pe partea cealalta. Se indrepta pre mine si se aseaza. Ma fixeaza cu privirea si se incrunta putin in timp ce isi scoate cutitul, era holografic, acum am observat. 

"Multumesc pentru ajutor," imi spue el sarcastic in timp ce isi ingruciseaza picioarele pe scaun si iti scoate creanga.

"Cu placere." ii raspun eu sec in timp ce ma ridic si ma mut pe celalalt scaun.

Vad cum peronul se departeaza. Imi pun telefonul pe micul pervaz al geamului, pentru a se incarca solar. Avea 3% baterie cea ce me speria. Ma simteam ciudat era prea liniste, asa ca am decis sa vorbesc, nu prea cred ca trebuia.

"Aham, pai ... care este ,,tatuajul" tau?" intreb eu.

"O laba ciudata de lup, cica semnifica misterul si libertatea," imi spune in timp ce isi ridica maneca si imi arata. "Tu?"

"Niste pasari," murmur eu in timp ce imi las bluza sa imi descopere umarul. "Nu mi s-a spus ce inseamna..." 

"Aha, ok... E mai bine decat la mine, adica O LABA!?" imi spune razand "

"Ha, dar nu e rea," ii spun eu luandu-i mana si examinand tatuajul.

 "Mda, sigur." Imi spune in timp ce isi trage mana si se ridica.

"Hei! Chiar nu e rea!" rad eu in timp ce se aseaza langa mine

"Ba da!" imi spune in timp ce schiteaza un zambet si ma impinge usor.

"Mk, cum zici tu" murmur eu si ma intorc la telefonul meu.

50%, e bine il mai pot apuiza putin. Imi iau castile si incep sa ascult muzica. Imi deschid o aplicatie si ma apuc sa termin o carte inceputa acum ceva timp. Vad cum ne apropiem de a doua statie, inca zece si am ajuns.