Adan ( A&A)

Adan

Ziua a început ca una anormala.
Toată lumea se agita în toate părțile.
Prefer sa îmi beau cafeaua liniștit. Știu deja ce va urma,iar agitația va fi la ea acasă. Deci nu are sens ca eu sa ma zbat de pe acum. Îmi va fi suficient deseară.
Sorbind din cafeaua braziliana cu un parfum deosebit și un gust de îți face papilele gustative sa o ia razna , îmi arunc un ochi pe revista de lângă ceașcă.
Pe prima pagina vad o poza cu mine și cu modelul cu care mi am petrecut ultima săptămână. Eram împreună în jacuzzi si nu era o postura chiar decenta a mea, trebuie sa recunosc.
Revistele astea de scandal îmi făceau greata dar nu pot sa zic ca nu eram obișnuit cu asta.
O iau și o întorc invers. Măcar sa ma bucur de cafeaua asta ,fără sa ma enervez.
- Domnule Adan , bună dimineața.
Bătrânica pe care o iubesc de mor și care m-a crescut de când eram de-o șchioapă ma privește cu iubirea ce îmi încălzește de fiecare data inima.
- Buni , ți- am zis sa nu mai îmi zici asa...
Ma apropii de ea și ii pun un sărut pe frunte.
- Of , băiete.. ma faci sa roșesc. Trebuie sa îți zic asa. Pentru ca eu sunt angajata ta iar tu șeful meu.
- Nu te-am considerat niciodată angajata , tu ești parte din familie buni , poate singura mea familie. Oftez cu gândul la ai mei.
- Puiul meu ... Nu te mai necăji. Nu puteai face nimic pentru domnul Alvaro si doamna Ana . Ceea ce s - a întâmplat a fost un accident.
- Accident... Da...
Numai accident nu fusese dar ce rost avea sa ii împovărez mintea și trupul mult prea obosit de truda .
Ma uit la ea și ma privește cu ochii ei blânzi. Zâmbesc amar. Ea e singura persoana ce ma mai tine întreg.
- Hai puiul Magdei, sa mănânci ceva.
- Nu buni , mulțumesc Trebuie sa plec dar mananca tu în locul meu . Trebuie sa te alimentezi corespunzător.
I am mai aplicat un sărut scurt pe frunte și am ieșit. Cred ca e timpul sa fac o vizita la cimitirul ce îmi era atât de cunoscut. As putea merge prin el cu ochii închiși și tot as găsi locul în care ma regăsesc de atâtea ori.
Îmi iau pardesiu din cui conștientizând ca subțirica mea camasa nu ma va proteja de vantul ce batea afara. E toamna iar frigul deja își face simțită prezenta. Cobor scările în graba și ma urc în Mercedesul meu parcat chiar în fata somptuoasei mele vile.
Puțin cam prea exagerata după părerea mea, dar asa a vrut tata.
Minunatul și totodată înfricoșătorul traficant de droguri Alvaro SANTOS.
Partea cu traficantul era știut doar de câțiva membri apropiați ai familiei ,care făceau parte și din "afacere".
Eu am aflat abia după ce a murit.
Am rămas cu atâtea întrebări încât uneori am impresia ca îl visez și ca el chiar îmi răspunde la ele.
Dar nu e asa. As fi vrut ca măcar sa îmi fi zis ceva cât de mic. M ar fi pregătit pentru ce a urmat.
Pornesc în tromba spre drumul mult prea cunoscut. Opresc în mai puțin de 10 minute în fata celui mai mate cimitir din Madrid.
Ma uit la porțile impunătoare ce parca te invita sa pășești în interior și sa îți aduni gândurile printre mii de cruci.
Terifiant. Dar reconfortant.
Almudena , căci asa se numește cimitirul ,a fost declarat oficial un obiectiv turistic și cel mai mare cimitir din Europa. E vechi de peste 125 de ani.
În opinia mea cred ca tata știa ca nu va ajunge la bătrânețe și a ținut morțiș sa își cumpere un loc de veci aici.
Mare mi a fost mirarea cand am aflat .
Ma dau jos din mașină și merg agale pe cărarea deja batatorita de urma pașilor mei ,ce și au făcut drum de câteva sute de ori pe aici .
Ajung în fata monumentului din marmura neagra construit în memoria părinților mei.

ALVARO SI ANA SANTOS
Decedați în mai 2019 ,Madrid.

Șterg sistematic poza celor doi.
Este o poza aleasa de mine din sutele pe care cei doi le aveau . Mama era pasionata de fotografie și arta. Era o fire calma și blândă. Mereu ma susținea și îmi era alături chiar dacă nu aveam dreptate.
" ești puiul meu și lumea va fi asa cum îți dorești tu "
Cuvintele ei îmi răsunau în cap în fiecare zi la fel ca și ultimele pe care ea mi le a zis vreodată
"Va fi o vacanta de neuitat , Adan! TE iubesc infinit ! "