"Este prea târziu să te întorci din drum. Ochii lui de smarald s-au transformat acum în doua globuri negre, umplute de poftă trupească. Îmi cuprinse mâinile între ale sale și mi le țintuise de perete, deasupra capului meu. El nu este aici să se joace, în niciun caz. Daddy a venit să termine ce a început."
Cu cât îmi petrec mai mult timp holbându-mă la el în ora de chimie, pe atât încep să îi analizez trăsăturile și mai profund. Lecția domnului Lenard era ultimul lucru care mă interesa. Oricum era vorba numai despre chimie, molecule și alte rahaturi deloc digerabile pentru mine.
Ceea ce îmi atrăgea atenția din toată această clasă monotonă și tipică de douăzeci de suflete, era doar el.
Nu sunt sigură cum reușește să facă asta. Cum reușește să fie întotdeauna atât de interesant nefăcând chiar nimic. El, bineînțeles, nici nu observă nimic.
Îl pot observa cum se străduiește să noteze informațiile care îl pot ajuta să primească note bune. Dar nici măcar lui nu îi place să facă asta, de parcă ar da doi bani pe ceea ce avea de spus domnul Lenard despre materia lui plictisitoare sau ce se întâmplă prin clasă.
Aici este vorba strict de părinții săi, mentalitatea cu care a fost crescut, felul în care a fost antrenat să fie cel mai bun. Și asta îl face să pară acel copil minune, special. Mi-am trecut degetele prin părul meu blond și spălăcit, jucându-mă cu vârfurile ondulate. Însă privirea mea era ațintită asupra domnului Lenard, dar gândul era departe.
"Domnișoară Masters, aș fi fericit dacă ai alege să asculți ceea ce spun și să încetezi a visa cu ochii deschiși." Spuse domnul Lenard, trezindu-mă din ale mele gânduri.
În semn de răspuns, mi-am schimbat poziția pe scaun apoi îmi dădusem ochii peste cap. Domnul Lenard, la fel ca ceilalți profesori, care nu erau noi veniți sau înlocuitori, nu se obosea să mă pedepsească. Am fost de nenumărate ori la detenție duminicile, însă acesta e modul școlii de a "corecta comportamentul elevilor". Ei bine, niciodată nu s-au confruntat cu o tipă ca Stella Masters, pentru că de fiecare dată când au încercat să "mă aducă pe calea cea bună" nu au reușit și am luat-o de la capăt. Și sunt mai mult ca sigură că s-au plictisit să risipească bani pentru suplinitori care să mă monitorizeze.
"După cum spuneam, de acum vom începe a lucra la un proiect ce se va desfășura pe durata întregului an școlar, relativ zece săptămâni." A spus iar tot ce a obținut domnul Lenard din partea elevilor ai fost numai mormăieli și văicăreli. "Bine, bine, nu sunteți nevoiți să vă îndrăgostiți de subiect, însă va sfătuiesc să îl luați în serios având în vedere că reprezintă peste 65% din media voastră finală."
Mi-am așezat cotul pe bancă și îmi odihnite capul în palmă, plictisită. "Iar acum instrucțiunile." A spuse el, în timp ce se plimba prin toată clasa, împărățind foi. "Veți crea un model, o diagramă sau orice vă doriți voi, dar să relateze materia. Și va rog să evitați a spune, ca ceilalți copii, că pasta de dinți reprezintă chimia doar pentru că este creată din numeroase chimicale combinate. Creativitatea vă poate duce departe."
Am observat în jurul meu că unii copii au început chiar să își noteze chestii, fiind grăbiți, cel mai probabil erau idei pentru proiect. Iar cealaltă majoritate încă așteaptă să sune clopoțelul pentru a scăpa de acest iad. Nu le pasă de proiect, vor doar o notă decentă și să nu se străduiască prea mult. Dar aici, era și dragul meu Harry. Ochii lui curioși analizau cu atenție instrucțiunile, din nou și din nou. Respirația lui o luase razna, în timp ce se agita pe scaun. Probabil a început deja a fi stresat.
"Și încă ceva," domnul Lenard a continuat. "Veți lucra în echipe, și deja le-am pregătit eu, bineînțeles." Toată clasa era acum agitată, elevii arătându-și dezamăgirea. "Voi afișa lista. Cei ce încă nu apăreți pe ea, stați fără grijă, voi planifica totul. Oricum, voi veți fi singura clasă ce va lucra la un asemenea proiect, deci puteți lucra alături de parteneri și după ore."
Și cu asta, domnul Lenard terminase cu îndrumările. Câteva momente mai târziu, o listă cu elevi a apărut lângă proiector. Douăzeci de nume apăreau acolo, paralel cu numele partenerilor de pe a doua coloană. Ochii mei scanai lista cu atenție și nerăbdarea, căutându-mi numele, fără a-mi păsa prea mult cine îmi putea fi partener.
... Mark Johnson, Becky Tuner Cindy Gibson, Dillion admite Stella Masters, Harry Styles Xavier Will, Amy Birch ...
Un rânjet mi-a răsărit pe față când văzusem numele partenerului meu. Nu m-am mai deranjat a mă uita încă o dată pe listă, în schimb l-am căutat cu privirea pe Harry. Cred că el văzuse deja cine îi este parteneră, însă ochii lui erau în continuare larg deschiși și continuase să păstreze distanța față de mine. Eu i-am zâmbit larg. Mi-am strâns rapid lucrurile și m-am apropiat de el, fără vreo reținere. Asta e șansa mea. Șansa mea să îl transform într-un zeu înfometat de sex.
Ajunsesem la banca lui și m-am așezat chiar lângă el. Mă fâțâiam pentru a mă acomoda și m-am întors cu fața înspre el, mâinile noastre mișcându-se apoi într-un fel de salut.
"Stella Masters, încântată de cunoștință."
"Uhm...Harry. Harry Styles." S-a bâlbâit nehotărât
Oh, asta va fi amuzant.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
