Beg ✟ h.s. au (tradusă) |+18|

p a t r u

"Oh, Daddy, cred că nu trebuia să fac asta. Presupun că e momentul că cineva să mă pedepsească."

Cum spunea domnul Lenard până acum, nu a mai zăbovit pe loc cu explicații pentru proiect. Și bineînțeles că am mers mai departe cu materia noastră, pentru care evident că nu mi-am arătat prea mult interesul. Am multe gânduri ce îmi distrag mintea în altă parte.

Principalul motiv e că mă gândesc la întâlnirea dintre mine și Harry din această după-masă.

I-am aruncat o privire, însă ochii lui erau lipiți de tabla din fața sa, exact după cum mă așteptam, încercând să rețină blasfemiile pe care domnul Lenard le explica. Știu că tot ce face este pentru a primi note mari.

Baseball-ul cu siguranță te poate face să ajungi departe, însă notele te definesc cu adevărat și îți arată de ce ești în stare. Și evident că mami și tati nu ar fi prea încântați în cazul în care Domnul Fenomen ar da greș la chimie.

Deci acesta este el, stresându-se tot mai mult pentru a-i mulțumi pe cei dragi din viața lui, trăind după principiile lor. Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât înțeleg mai bine cât de mult îl va ajuta planul meu. Nu doar că îl voi ușura de stres, ci îl voi învăța de asemenea cum ar putea să se controleze. Este vorba de dominanță. A fi capabil de a-și da seama ce poate urma să se întâmple. Să fie cel autoritar.

////////

Orele au luat sfârșit și mi-am croit drumul înapoi spre casă. Aerul de primăvară încă este răcoros pentru acest anotimp, dar nu sunt genul de fată care se poate plânge de aceste lucruri. Briza sufla în direcția opusă mie și acest lucru îmi făcea fusta să se ridice câte puțin, dar mă simțeam mai mult emoționată decât jenată.

Am deschis ușa veche a casei mele și ca de obicei nimeni nu se afla în interior. Nu că Mi-ar fi păsat, îmi place enorm de mult să stau singură.

Orele treceau greoi, și în final ceasul bătea ora 5:50. I-am spus că voi ajunge pe la el la ora 6:05, prin urmare nu mă grăbesc. Sunt mai mult ca sigură că Harry nu se va supăra pentru cele câteva minute în care voi întârzia. Din contră, va avea timp să se lepede de ținuta folosită la antrenamentul său.

Dar bineînțeles, nu m-ar deranja să îl găsesc încă îmbrăcat cu aceasta. Cred că ar trebui să merg la meciurile lui de baseball de acum.

Mi-am finisat machiajul și am rămas îmbrăcată exact așa cum am fost la școală. Fusta mea scurtă și topul mi se potrivesc perfect, sunt suficiente pentru ca tipii să își întoarcă capul după mine. Nu mă înțelegeți greșit! Nu sunt o ușuratică și nici obraznică, însă sunt conștientă de plăcerile băieților și nimic nu este mai atrăgător decât siguranța de sine.

Mi-am pescuit rucsacul și am pornit către locuința lui Harry. Fiind încântată de faptul că el locuiește la numai câteva străzi distanță de mine, și nu a durat mai mult de cinci minute ca să ajung.

Am ales să nu îl deranjez cu mesaje pe Harry deoarece știam că se așteaptă să apar din clipă în clipă. Casa lui este mult mai mare decât a mea, și este agreabilă din toate punctele de vedere. Aleea care duce direct la ușa sa de la intrare era brăzdată de luminițe și flori strălucitoare. Veranda înconjura casa, iar sus, la etaj pot vedea un balcon.

Degetul meu a apăsat soneria lucioasă și mică de lângă ușă. Suna, iar în câteva moment observ o figură prin geamul blurat al ușii.

"Bună, haide, intră." Mă întâmpină Harry, lăsându-mi cale să trec. Intru și observ modul în care este decorată casa. Nu aveam cuvinte.