Secretele unui demon ||Finalizată||

Prolog

      Plecase cu mult timp în urmă din Redditch, dar nu mai avea de gând să se întoarcă vreodată. Se plimbase din oraş în oraş atunci când ajunse în frumoasa Americă. Într-o iarnă, aproape de sfârşit, găsi un vechi ziar în fața unui magazin părăsit. Flămând şi însetat, frumosul englez descoperi  un anunț cum că, o echipă de tăietori de lemne aveau nevoie de un ajutor.

      Vesel că într-un final găsi ceea ce căuta de mult timp, băiatul de optsprezece ani, luă primul autobuz spre Sain John, Canada. După ore lungi în care călători cu zeci de oameni, găini şi femei însărcinate, ajunse în frumosul şi misteriosul oraş.

     Răscolise întregul cartier, dar nimeni nu auzise de aşa zisul anunț. Cu toate că era luna februarie, iarna nu se grăbi să vină, dându-i adolescentului mai multă încredere de sine. Știa că, odată cu găsirea acelui post de lucru, avea să ajungă cineva și avea să-și formeze un viitor. Probabil unul bun, dar, niciodată nu se știe ce-ți rezervă viața cu adevărat. 

      Fără să renunțe, într-una din serile răcoroase ale lunii februarie, picioarele sale subțiri îl duse într-o pădure îndepărtată. O pădure plină de secrete care avea să-i devină în scurt timp casă. După multe ore în care tânărul Harold străbătu întregul loc la pas, ajunse în inima frumosului codru, acolo unde dădu peste o casă cu un etaj și un pod, cu pereți proaspăt vopsiți într-o culoare deschisă și foarte multe ghivece, ale căror plante erau ofilite și înghețate de crunta vreme. 

       Zâmbitor că găsi într-un final ceea ce căută, se grăbi spre ușa casei. Își strânse mâna într-un pumn perfect, bătând sigur pe el la ușa din lemn. Nu trecu nici mai mult, nici mai puțin de două minute, iar în fața lui, un om înalt, masiv și cu o barbă deasă și roșcată i se arătă. 

        — Te pot ajuta cu ceva, fiule? întrebă bărbatul cu șorț și zâmbet strâmb.

        — De fapt, chiar m-ați putea ajuta! Am găsit un fluturaș cum că dumneavoastră și echipa de tăietori ați căuta un ajutor de bucătar, iar eu sunt aici să vă ajut! În trecutul meu, am lucrat un an jumătate într-un restaurant. Deci... mă pricep! spuse dintr-o suflare încă din pragul ușii. 

      Fără a mai spune ceva, domnul Martin, pentru că ăsta îi era numele, îl invită în casă și-l prezentă întregii echipe. Fără să-și dea seama, băiatul fu primit de către toți bărbații cu brațele deschise, aceștia începând să-l admire pentru mâncărurile minunate pe care le prepara cu atâta bucurie. 

       Lunile trecură, iar Harold deveni Harry. Un adolescent de doar nouăsprezece ani pe care toată lumea îl iubea. Toată lumea cu excepția sa. Milles Colllins. Bucătarul începu să-l urască încă de la primul ospăț pe care tânărul îl pregăti pentru coechipierii săi. Cu o ură inexplicabilă și cu frica că într-o bună zi micul și fragilul băiat avea să-i fure meseria, Milles îl omorî cu sânge rece. În acea zi, pe când echipajul era plecat cu treabă, în acea casă avu loc una dintre cele mai dure și înfricoșătoare bătălii. Lupta se termină tragic pentru băiat, a cărui viață avea să devină un iad. 

         La lăsarea serii, bărbații ajunseră acasă și-l găsiră pe Milles în bucătărie alături de trupul neînsuflețit al băiatului. Speriat, acesta își minți întreaga echipă că băiatul dorea să-i facă felul de mult timp și să-i ia locul. Împreună, aceștia îl îngropă pe copil în spatele casei, în fața unui copac imens. În acea noapte totul avea să se schimbe. Ajuns între cele două lumi, Harry fu asaltat de slugile Diavolului care-și doreau o înțelegere cu acesta. Odată cu acest pact, viața băiatului se schimbă radical. Ajuns din nou printre cei vii, băiatul fu complet schimbat. Din acel zâmbet copilăresc, plin de durere se schimbă într-unul diavolesc, plin de mânie și furie. 

          Refăcându-și apariția la ușa bărbaților, Harry îi sperie, iar aceștia fugiră, fără ca cineva să mai știe ceva de ei. Așa a luat naștere Pădurea BlackVille. O pădure blestemată și plină de secrete de care oricine se temea să se apropie, până într-o zi.