După

3

Inainte

Nu imi vine sa cred ca fac asta, gândesc in timp ce pașii mei alerți se îndreaptă se clădire. Rămân surprinsă câte pot face pentru pasiunea mea ciudata fata de clădiri, de arhitectura. Surprinsă mai mult de faptul ca se poate vedea din privirea mea iubirea pe care o am fata de aceasta meserie, dar nimeni nu o vede, in afara de Dothy.

Ajunsa in fata clădirii rămân uimită sa observ ca nu mai era nimeni in jurul ei. Intru timidă pe usa laterala care avea încă același semn "INTERZIS" . Merg ușor și încerc sa nu fac zgomot până ajung in mijlocul turnului unde cu o seara înainte se afla cușca și o mulțime de oameni, acum era gol și o singura persoana care privea spre vârful tavanului plin de picturi.

Am înlemnit.

Imi dreg glasul pentru a-i capta atenția.

— Unde este toată lumea? întreb timida

Băiatul care spre marea mea surprindere nu ma așteptăm sa se afle aici. El este cel care mi-a spus sa fiu aici la ora 7, dar eu evident ca am ajuns la 8.

Acesta și-a întors privirea spre mine. Ceva in ochii lui ma făcea sa înghit in sec și sa nu imi mai găsesc cuvintele. Ma privea de parca eu eram cea mai prețioasa pictura din acea încăpere. Simțeam in același timp ca ma putea citii ca pe o carte deschisă.

— Hai aici! imi spune in timp ce imi face semn sa vin lângă el

Mi-am încruntat sprâncene, dar am încuviințat și m-am lăsat purtată de val.

—Uite! imi zice arătând cu degetul in sus.

Am ridicat privirea și am simțit cum pentru câteva clipe eram in cel mai frumos vis din care îți dorești sa nu te trezești, dar involuntar se întâmpla sa o faci. Am închis ochii și i-am deschis iar pentru a avea din nou un efect de surprindere. Era uimitor. Așezată fix in centrul turnului, aveam vizibilitate perfecta spre toate picturile, dar inclusiv spre geamul uimitor de mare și simetric poziționat. Cu siguranța aici noaptea poți avea cea mai frumoasa priveliște spre cerul înstelat.

* * *

  Prima întâlnire dintre ea si Nicholas a visat-o Evelyn in prima noapte in care a dormit la Joshua. A preferat in schimb sa nu lase emoțiile sau sentimentele sa ii stea in calea fericirii și a liniștii pe care aceasta și-o dorea. Pentru Evelyn nimic altceva nu mai era important decât viața ei, fericirea ei. Simțea ca niciodată nu și-a găsit locul, nici in propria familie,   nici in prietenii sau relații.

   Acum era momentul ei. Știa, simțea ca a fost ceva măreț între ea și acel băiat Nicholas, dar nimic din toate astea nu ii mai poate schimba gândirea. Josh o face sa se simtă in siguranța, o face sa se simtă ca locul ei este lângă el. I-a demonstrat asta in momentul in care i-a povestit toate cele întâmplate in seara petrecerii. Josh a avut de ales o decizie importantă. Decizia urma sa aibe multe beneficii pentru relația lor, dar nu in ultimul rând fata de Kara. A renunțat la a mai vorbi cu Zoey, la a o vedea sau la mai avea vreo legătura cu ea. Nu își dorea ca fiica lui sa aibe in jurul ei o influența rea, mai ales influența lui Zoey.

Despre Josh, acesta o iubea pe Eva, știa ca ea nu îl va putea iubii așa cum l-a iubit pe el, dar asta nu l-a măcinat nicio secunda pe Joshua pentru ca dacă l-a ales pe el in locul lui trebuia sa însemne ceva nu?

Josh s-a îndrăgostit de Eva din primul moment când aceasta a pășit in Turn. Acea seara a schimbat totul. Nu doar pentru Josh. Când acesta i-a zărit chipul nimic altceva nu a mai contat, nici faptul ca era in timpul luptei. In acea seara era una dintre cele mai importante batalii. Era finala concursului pe care îl așteptau cu toții de foarte mult timp.

Un premiu foarte mare îl aștepta pe câștigător, dar premiul lui stătea fix in fata cuștii de box pe care aceasta o privea cu dispreț. Finala era între el și Blaine. Pentru micul lui moment de neatenție, Blaine nu a ezitat și atunci cu o singura mișcare a reușit sa învingă meciul lăsându-l pe Josh inconștient pe podea.

Cine ar fi știut ca Josh in acea seara nu a pierdut doar bătălia cu el, a pierdut-o și pe ea in fata lui.

Zilele treceau, se transformau in săptămâni și apoi in luni, luni in care Josh a dezvoltat o ura fata de Nicholas. Îl detesta, dar nu ar fi decurs la nicio mișcare care ar fi putut sa o facă pe Evă sa îl privească in rău, nu, nu asta era intenția lui. Își dorea ca ea sa îl vadă, sa îl observe.

A încercat sa treacă peste ea, dar nu ajuta cu nimic faptul ca ii revedea la aproape fiecare meci pe care îl avea in aceeași seara cu Blaine, nu și aceeași lupta. Din acea seara la Turn, aceștia nu s-au mai bătut, in schimb Josh ar fi dat orice pentru încă o lupta. Ce îl macina cel mai tare era faptul ca ea era acolo susținând alt băiat, strigând numele altuia, dar niciodată al lui.

Oare in ce te poate transforma iubirea? Mai ales atunci când acea iubire nu îți este și înapoiată? Oare ai fi in stare sa decurgi la lucruri de care nici nu te-ai gândit ca ai fi capabil sa le faci?

Iubirea schimba oamenii, așa cum in acea seara a schimbat-o și pe Zoey. Se îndrăgostise de băiatul greșit, băiatul care a lăsat-o cu prima ocazie, mai bine spus, cu prima fata care i-a stat in cale, o fata mai frumoasa și cu un caracter și mai puternic decât al lui Zoey, atât i-a trebuit lui Nicholas pentru a o uita pe aceasta, pentru a uita tot ceea ce făcuse ea pentru el. Nicholas și cu Zoey aveau o șansa de a fi împreuna.

Zoey a stat mult timp după el, timp in care a încercat sa ii fie mereu alături, sa ii arate și părțile frumoase din viața, părțile in care nu ar trebui sa mai lupte, sa se focuseze pe cariera, sa înceapă niște studii. Au avut o singura "noapte" împreuna care a făcut-o pe Zoey sa creadă ca sunt pe drumul cel bun pana a urmat seara cu meciul care a schimbat tot. Când a văzut in acea seara la Turn cum o privea Nicholas pe Eva si-a dat seama ca in tot acest timp el nu a privit-o niciodata asa pe ea.

Oare iubirea a împins-o pe Zoey spre a lua o decizie teribila? O decizie ce avea sa schimbe viața tuturor, dar nici decum in favoarea ei.

Acum

— Eva, coboară te rog, am un lucru important sa îți spun!