Războiul Inimilor

CAPITOLUL 22

Mama și-a eliberat mâna și a lăsat-o să cadă pe lângă corp.

-M-ai facut de rusine,spune în șoaptă.

Mai nou ținea la parerea unui străin mai mult decât ceea a propriei sale fiice? Cand a devenit mama o femeie atât se crudă?

-M-ai pacalit.Ai plănuit asta de mult timp,nu-i asa? Îi cer o explicatie.

Meritam sa stiu motivul.Meritam sa stiu cu ce dracului am gresit.

-Am facut ce am crezut ca e mai bine.Scapase-si de sub control si nu mai știam ce sa fac cu tine.Trebuia să gasesc o cale sa te schimb.Sa devi responsabilă.Sa devii odată un adult!

-Si te-ai gandit ca căsătoria va reuși să mă țină sub control? Ai impresia ca sunt vreo jucărie fara consimțită pe care o poți modela tu cum dorești?

-Nu mi-ai mai dat de ales,Zaria.

-Zau? Ești incredibilă! Cum dracului poti fi atât de cruda cu propriul tau copil? Cu ce dracului ți-am gresit? Chiar nu ma poți vedea fericita?

-Fericita? Cand nu ti-am vrut eu binele?

Cand nu mi-a vrut ea binele? Cand la pus pe nemernicul acela sa ma ceara în căsătorie știind că e total greșit.A intrat în viata mea doar pentru motivul lor ascuns.Asta nu e dragoste,ci o înșelătorie nenorocită!

-Tu ce dracului mai cauti aici? îl întreb pe blond.

-Vezi cum vorbesti cu el,ma avertizează mama.

-Ca altfel ce? O provoc.

-Parca te crescusem mai bine de atat,îmi reproșează.

-N-ai făcut-o.Doar asa ai avut impresia,îi spun trecănd pe lângă ea.

Am intrat în bucătărie si l-am tras de mânecă pe blond,trăgandu-l cu mine înăuntru.Am intors cheia în broasca și am lăsat-o acolo.Aveam sa gasesc raspunsurile la întrebările mele orice ar fi.Nu sunt nicio proastă ascultatoare care se va lasa controlată cum vor ei.

L-am împins pe Jay pe scaun si m-am aplecat peste el,sprijinindu-ma în brațele scaunului.L-am fixat cu privirea si am încercat sa citesc orice în  privirea lui.Parea goală,dar și cuprinsă puțin de teama.Nu era la fel de speriat ca Mason în ziua aia,dar asta se putea schimba foate ușor cu un cuțit pus sub barbie.

-De ce? îl întreb.

-De ce,ce? ma intreaba facand pe neștiutorul.

Poate ca Mason a scapat în ziua aia,dar el nu are prea multe șanse sa iasa întreg din încaperea asta.
Pumnii mamei deja începuseră să bată în usa în încercarea ei de a o lasa sa intre.Habar n-are de ce poate fi în stare fiica ei.

-De ce ai făcut-o?

-Nu știu despre ce vorbesti.

-Serios? Deci o sa te prefaci ca cererea în căsătorie de ieri,nu a fost planifica la rugămintea mamei?

Acesta dă negativ din cap și se lasă mai bine pe spate.Daca aș fi avut pistolul tatei,ar fi fost mult mai simplu.Mi-am întors privirea catre bolul cu fructe care stătea așezat în spatele lui.Ca sa vezi.Si cuțitul era tot acolo.

M-am apropiat încet de fata lui si am început să urc încet degetele pe brațul sau.Cu cealaltă mână am început sa îi mângâi încet obrazul.Ochii lui s-au îndreptat direct spre buzele mele fără să îi mai pese de altceva.Le-am îndredeschis si m-am întins după cuțit.

Cand am pus mâna pe el,i-am prins încheietura si i-am lipsit palma pe suprafața mesei,înfigând varful cuțitului fix între degetele sale.Nu m-ar fi deranjat sa îi nimeresc un deget,dar merge si asa.