"Mereu acolo!"

Capitolul 23

Rhea respiră adânc aer în piept emoționată, azi se întâmplă să fie examenul lui Aiden și are foarte mari emoții pentru el, de parcă ea ar da examenul în locul lui.

-Mai rău mă agiți. Zice Aiden tulburat ridicând palmele la ea semn să liniștească.

-Nu îmi zice ca sunt agitată că mai rău mă agit. Îl avertizează ea zâmbind fals. Am muncit amândoi așa mult în ultimul timp și nu vreau să dai greș, trebuie să mă ignori pe mine și să te calmezi, ești foarte pregătit. Îl sfătuiește ea punându-i mâinile pe umeri și îl privește direct în acei ochii negri, ochii lor reflectându-se unii în alți. Will își lasă plictisit capul într-o parte și bagă ochii fix în priveliștea din fața lui pe care o regăsea ca fiind dezgustătoare, Rhea foarte apropiată cu Aiden, încurajându-l zâmbind, foarte dezgustător din punctul lui de vedere și își întoarce capul evitându-i până nu i se face greață.

-O să îmi dau toată silința. Spune Aiden încrezător și Rhea aprobă din cap.

-Dacă Lyana a reușit să treacă la domnișoara Livia cu toate acele farmece complicate, poți și tu să treci la doamna Artemis cu câteva creaturi simple. Aiden face ochii mari la ultima parte, "câteva creaturi simple"? Lecțiile doamnei Artemis sunt multe lucruri, dar numai simple nu sunt. Vreau doar să te fac să te simți mai bine. Ridică Rhea din umeri și băiatul cu părul negru scutură din cap semn că a înțeles.

Profesoara intră tăcută în clasă, privește pe fiecare în parte și se îndreaptă spre masa ei din centru. Clasă se împarte în doua părți inegale, culmea, nu mulți copii erau în stare de corigență, foarte mulți au fost activi în timpul ultimelor ore și aceasta a luat la cunoștiință acest efort depus de ei, plus că era și pentru binele ei de avea cât mai putini elevi acum, scăpa mai ieftin.

-Fiecare va trage câte un bilețel, pe fiecare bilețel este scrisă câte o creatură magică, voi trebuie să scrieți tot ce știți. Cu excepția lui Aiden, el o să scrie ce creatură dorește. Spune ea scurt si repede, elevii toți se uită unii la alți derutați pentru că majoritatea profesorilor sunt foarte distanți și dau impresia că vor să scape de ei cât mai repede.

Rhea se așează în ultima bancă cu Lyana lângă ea, se uită la doamna Artemis cum corectează foi la catedră ei, posibil alte teste de la altă clasă și își va capul la Lyana care si ea o privea pe doamna profesoară.

-Și ție ți-se pare ciudată? Șușotește Lyana întrebând când observă că Rhea se uită la ea.

-Da, toți profesorii mi s-au părut ciudați săptămâna asta. Confirmă ea cu jumătate de gură.

-Posibil să fie din cauza stresului, rata de promovare a claselor este importantă pentru donația oferită de consiliu, cu cât rata este mai mare cu atât banii sunt mai mulți. Explică Lyana și Rhea respiră ușurată.

La sfârșitul orei, se ridică toți din bănci și pe rând se apropie de catedra doamnei profesoare. Lasă foile într-un colt pe masă, una peste alta, metaforic vorbind, semnate și ștampilate. Ies toți din clasă și Rhea cu Lyana se îndreaptă spre cantină pentru a servi masa de prânz, pe hol creața îl observă pe băiatul cu ochii negri la câțiva pași din fața ei și curioasă să vadă ce a ales să scrie se apropie de el precum o furtună, spera să ia notă mai mare decât Will

-Ce ai scris? Întreabă ea repede dintr-o suflare imediat cum ajunge în dreapta lui. El își întoarce speriat capul privind-o cu ochii mari și le spune prietenilor lui cu care purta o discuție că vor vorbi mai târziu.

-Am scris despre dragoni. Răspunde el calm zambind teatral mergând la pas mic lângă bruneta căruia îi apăruse un zâmbet fericit.

-Mă bucur să aud că ai scris despre dragoni, cred că a fost prima și cea mai ușoară lecție, corect? Îl întreabă ea iar și el scutură din cap afirmativ.