"Mereu acolo!"

Capitolul 7

Se ridică ambele fete din pat după ce sunt trezite de alarma dimineții și Lyana se îndreaptă spre chiuvetă în timp ce prietena ei se îndreaptă spre dulap să scoată uniformele. După ce termină blonda de spălat pe dinți și pieptănat vine rândul lui Rhea. Își udă părul cu apă caldă și pe urma își strânge părul care îi vine pe față în două coculețe sus, voia ceva codite, dar dimensiunea și mărimea parului nu prea ținea cu ea. Se spală pe dinți repede și îmbracă uniforma.

-Nu am niciun chef de școală, abia aștept vacanta de iarnă să mă duc acasă și sa petrec Crăciunul cu părinții mei. Zice Lyana cu o sclipire în ochi și Rhea scutură amuzată din cap.

-Abia suntem la jumătatea lunii octombrie și deja te gândești la vacanța de crăciun. Râde Rhea de ea și blonda nu o bagă în seamă, poate să râdă cât vrea.

-Tu ce faci de crăciun? Întreabă curioasă pe creață și aceasta se așează pe marginea patului pentru a-si lua adidași în picioare.

-Cred că eu o să petrec vacanța de crăciun în școală împreună cu ceilalți care nu prea au unde sa ducă. Răspunde ea ridicând din umeri ascunzând foarte bine tristețea după un chip inexpresiv, dar Lyana nu își ascunde așa bine sentimentele și când aude ce spune prietena ei face o față șocată.

-Nu! Este exclus așa ceva. Spune hotărâtă. Tu mergi și faci crăciunul cu mine în Egredale la editură. Spune pe același ton și creața ridică din sprâncene mirată că nu se aștepta la așa ceva.

-Mă bucur să aud că îți faci griji pentru mine și îmi oferi oportunitate să petrec crăciunul la tine cu familia ta, dar în această școală am și eu o parte de familie și nu o pot lăsa singură pe Talia de crăciun. O refuza aceasta politicos ridicându-se din pat și se îndreaptă cu blonda spre ușă să coboare la cantină.

-Te înțeleg, dar dacă vrei să vii undeva în vacanță, orice vacanță, ușă mea îți este mereu deschisă. O bate aceasta pe umăr și coboară scările încet. Rhea alege să nu îi mai spună nimic, apreciază gestul Lyanei și chiar o bucură să audă aceste idei trăznite din gura ei.

Se așează la masă, de data aceasta altă masă separată de Aurora și Rose. Nu o pot judeca pe Rose, dar si-a ales prietena în locul lor și nu au avut ce face. Aurora se holba lung la Rhea, dar creața o ignoră, la fel cum a ignorat-o și zilele trecute. Niciuna nu îndrăznește să își ceara scuze sau să facă un pas în față, amândouă dau înapoi.

-Vrei să îți aduc ceva de mâncare? Întreabă creața și Lyana se ridică în picioare.

-Cred ca de data asta vin și eu să văd ce mănânc. Răspunde blonda și se îndreaptă împreună spre felurile de mâncare, Rhea alege un bol de griș cu fructe, o cutie de suc si pleacă eliberând rândul, Lyana mai stă pentru că nu este decisă ce să își ia. Se așează la masă și ochii îi cad pe blondul care râdea cu Otto, aceasta observă privirile ei și îi aruncă niște ochii răutăcioși și revine la discuția cu prietenului lui. "Idiot!" Spune ea în gând dându-și ochii peste cap, dar îl privește cu colțul ochilor cum se ridică de pe scaun și iese din sală.

-Mi-am dat seama ca nu mi-e foame așa rău. Îi atrage blonda atenția și se așează la masă cu un măr într-o mâna și cu o sticlă cu apă în cealaltă.

-Te simți bine? Întreabă Rhea puțin îngrijorată și blonda scutură negativ din cap așezându-se la masă lângă ea.

-Pur și simplu nu îmi este foame așa tare. Îi răspunde sinceră și mușcă din mar privind prin cantină curioasă. Iar a venit mama lui Will la școală. Adaugă uitându-se la femeia înaltă cu Willham în urma ei.

-Nici acum nu a renunțat la asta? Întreabă creața haios și pe față blondei apare o grimașă și un zâmbet subtil evidențiind gropitele micuțe din obraji.