13

1.2K 75 18
                                    

Amelia

-Mulțumesc, spune după ce se întinde în patul meu.


Nu mă așteptam să accepte să rămână aici. După micul incident, am mâncat și am venit în cameră, iar tata a încercat să glumească și să mai destindă puțin atmosfera la masă, ceea ce pare să-i fi reușit, având în vedere că i-a smuls lui Tony mai multe zâmbete decât am putut s-o fac eu până acum. Dar aici e altfel. Situația pare mult mai încordată. Suntem doar noi doi, și încep să fiu tot mai agitată când rămânem singuri. Îmi dă toate sentimentele peste cap. Nu știu cât de potrivit e pentru mine, dar nu cred că îmi pasă. Ne ciondănim des, dar totodată asta mă ține în priză.

-Nu ai pentru ce să-mi mulțumești. Tata te-a lăsat să rămâi.

-Vrei să plec? își îndoaie o sprânceană.

-De când îți pasă ce vreau eu? A, da, uitasem. Ție nu îți pasă de nimic.

Încerc în continuare să fac pe dura. În caz de ceva, măcar să îmi protejez sentimentele.
Avem contact vizual pentru prima dată de când am intrat în cameră. Se ridică și vine spre mine, fără să mă scape din ochi.

-De aproape nimic.

Nu înțeleg foarte bine ce vrea să spună și mă încrunt ușor. Îmi iau pandantivul între degete când se apropie de mine și elimină distanța. Observă gestul. Îi simt respirația atât de aproape. Când ochii îi coboară spre buzele mele, pulsul mi-o ia razna și parcă uit să respir pentru o secundă, atunci când își pune degetul arătător pe buza mea de jos și îl plimbă ușor. Zăbovește acolo câteva clipe bune, iar apoi coboară. Pe maxilar. Pe gât. Pe spațiul dintre sâni, și, chiar dacă e o atingere ușoară, simt cum mi se întăresc sfârcurile și se freacă de materialul sutienului. Degetul îi coboară din ce în ce mai jos, oprindu-se la buric. Face câteva cercuri în jurul lui, iar eu tremur.

-Vrei și mai jos? îmi șoptește, și în momentul în care îi aud glasul, dorința îmi e din ce în ce mai mare, iar umezeala dintre picioarele mele se intensifică.

Nu mai pot să rostesc nici măcar un cuvânt, așa că dau din cap. Degetul îi coboară, din nou, menținând același ritm lent, până ajunge jos de tot și se oprește preț de câteva secunde, ca după să îmi frece ușor clitorisul.

O, Doamne.

E atât de bine. Îmi mușc buza, iar el nu mă scapă din ochi nici măcar o clipă. Văd dorința din ei. Mă privește cu o poftă greu de descris, iar eu simt că mă topesc. Îl vreau. Nu m-a mai atins nimeni în felul ăsta de mult timp, însă cu el e altfel.

Parcă îmi citește gândurile, pentru că în momentul următor rostește:

-De când nu ai mai fost atinsă aici, jos? Hmm?

-Eu...

Nu mai apuc să termin pentru că începe să pună mai multă presiune. Capul îmi cade pe peretele din spatele meu, iar un geamăt îmi părăsește gâtul. Mă prind cu o mână de umărul lui.

-Mă lași să te simt mai bine? Vreau să văd cum e înăuntrul tău, șoptește acum periculos de aproape de urechea mea, iar când cred că deja e prea mult pentru mine, îmi linge lobul urechii.

-Da..., gem.

Își strecoară mâna pe sub rochia pe care o port, mângâindu-mi coapsa, apoi o strânge cu putere. Icnesc. Îmi dă chiloții la o parte și îmi mângâie deschizătura, degetul alunecându-i efectiv din cauza umezelii, ca mai apoi să îl bage înăuntru, iar eu închid ochii. E o senzație delicioasă.

-Ești atât de udă, Amore, spune răgușit în timp ce face mișcări lente de "du-te-vino".

Nu durează mult până adaugă al doilea deget, păstrând ritmul. Până și acum e calculat.

Gem în continuare. E atât de bine, doar că mă înnebunește. Vreau mai mult. Îl vreau pe el. Peste tot. Mă uit în jos și îi pot vedea doar brațul puternic, deoarece palma i se ascunde sub rochia mea.

-Mai repede, spun dintr-o răsuflare, neinteligibil, deoarece nu mai rezist.

-Nu te aud, mă tachinează, și văd cum își ridică un colț al gurii, zâmbind ușor, dezvăluind acele gropițe care pot provoca dependență.

-Mai...repede...

Abia termin de vorbit, că deja degetele lui măresc considerabil ritmul și încep să îmi frece frenetic interiorul, iar sunetul pe care îl scot e unul murdar. Mă agăț de tricoul lui, strângându-l tare în pumn. Sunt atât de excitată. Doar datorită lui.

-Așa? întreabă încet cu gura aproape de pielea mea și îmi presare un sărut umed pe claviculă.

-Da, scâncesc. Sunt atât de aproape, spun puțin mai tare decât ar trebui, și îmi pune palma peste gură.

În clipa în care degetul său mare se mută pe clitorisul meu, în timp ce celelalte două se mișcă furios înăuntru, simt că explodez, iar tot corpul mi se încordează din cauza orgasmului. Gem înăbușit, din cauza palmei sale. Mii de artificii parcă iau foc în mine, la fel ca și obrajii mei.

Când își scoate degetele din mine, mă simt goală. Văd cum le duce la gură și le linge de parcă ar fi cel mai bun desert pe care l-a gustat vreodată.

-Ai un gust perfect.

Zâmbesc. Îmi rezem fruntea de pieptul lui, pentru că abia mă mai țin picioarele. Îmi iau leneșă mâna de pe umărul lui și mi-o pun lângă cap, în dreptul inimii sale, care bate ca nebuna. Îi simt mușchii cum i se încordează la atingerea mea și îmi plimb mâna până ajung la betelia pantalonilor lui, unde mă și opresc. Ochii îmi fug direct spre umflătura evidentă care parcă imploră să fie atinsă. Îmi ridic capul, pentru a-l privi.

-Și tu?

-O să fiu bine, zice, dar mica pată de umezeală de pe pantalonii lui spune altceva; nu cred că aș fi putut s-o ratez, la cât de mult îi analizez partea asta.

-Ești sigur?

-Foarte sigur.

Ochii încă îi sunt plini de dorință. Și inima mea la fel.

"De aproape nimic."

Păcatul AmelieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum